Trei universuri neterminate

Halucinaţia se bate pe acelaşi segment de timp cu realitatea, în camera de hotel cu numărul 603. Tensiunea izbucneşte mai puţin din lucrul care se petrece, şi mai mult din jocul actorilor, din expresia şi tăcerile lor repetate.

Ironia unui autor

Meritul spectacolului „Camera de hotel" este că nu seamănă cu nimic din ceea ce ai fi putut intui. La o minimă documentare, nu poţi ignora filiera pe care a venit această succesiune de texte. Cele trei piese au fost comandate de David Lynch şi Monty Montgomery, producători executivi ai serialului „Hotel Room" produs de HBO.

„Şmecherii" şi „Pana de curent" au fost regizate de David Lynch şi difuzate ca episoade pilot în 1993. „Doamna Kashfi" se bazează pe experienţele din copilărie ale autorului Barry Gifford, care îşi însoţea mama „în călătoriile ei haotice pe marea clarviziunii". „Pana de curent" a fost scrisă în două zile, cu avertismentul din partea lui Montgomery şi Lynch ca rezultatul să fie „ceva la care s-ar putea uita şi bunicile noastre".

„I-am spus lui Monty că asta nu va fi o problemă; eu o să scriu piesa, iar voi imobilizaţi-le şi obligaţi-le pe aceste doamne în vârstă să se uite", scria Barry Gifford. Dar Dabija nu-l copiază pe Lynch, se rupe de stilul regizorului american şi oferă o alternativă la suprarealismul său cinematografic.

Copilul-liant

Trecutul personajelor din cele trei piese este legat de un cuvânt de esenţă: „copil" - cuvânt existent şi amintirea lui Boca (Marcel Iureş, în „Şmecherii"), şi în drama Dianei, cea care şi-a pierdut bebeluşul („Pana de curent"), şi în realitatea în care o fetiţă este neglijată de o mamă nebună („Doamna Kashfi").

Deşi misterul se prăbuşeşte peste spectatori în avalanşă, simţi mereu că ceva îţi scapă şi eşti tentat să abandonezi, crezând că tot ceea ce vezi este o irosire. Dacă ar fi să urmezi acest raţionament, atunci şi visele ar putea fi tot o pierdere de timp.

Antoaneta Zaharia construieşte trei personaje: mai întâi pe Darlene, o prostituată abuzată şi aflată la mâna clientului său. Fiecare secundă o apropie şi o îndepărtează, simultan, de moarte. În „Şmecherii" Boca (Marcel Iureş) este un bărbat care pare a suferi de personalitate multiplă. Aşa se poate explica apariţia în aceeaşi cameră cu el a lui Louis (Mircea Constantinescu) prieten sau proiecţie violentă a propriului ego - acest lucru nu-l vom afla niciodată.

Apoi, personajul Diane, creat în „Pana de curent" simte drama la un nivel mai acut, pentru că jocul nu mai depinde de ea. Copilul i-a murit cu ani în urmă, dar recuperarea ei sufletească nu mai este posibilă. Foarte puternic monologul Antoanetei Zaharia rostit la lumina lumânărilor.

În „Doamna Kashfi", actriţa interpretează rolul unei femei care are parte de fericirea care i-a alunecat printre degete cu o scenă în urmă. Are un copil, dar genul acesta de încântare o lasă rece acum. Este dominată de o superficialitate congenitală. Ea apelează la o clarvăzătoare pentru a afla cum o duce răposata ei mamă şi pentru a găsi o moştenire.

Colosală este şi Dorina Lazăr, în rolul bunicii sculate din morţi, care îi dă nepoatei cheia întregii sale averi, în timpul unui vals graţios. „Camera de hotel" este un holospaţiu deschis, al universurilor alternative, care şi-a dezvăluit doar trei poveşti.

Invitat: Marcel Iures

Cu ajutorul ascultătorilor am alcătuit o nouă listă a celor doriţi în emisiune. Este al doilea sondaj de acest gen în acest an. Lista va fi onorată în 2010. Pe podium se află Marcel Iureş. 

Actorul a acceptat cu amabilitate să ne viziteze nocturn şi a stat cu noi 4 ore. Am aflat foarte multe despre viaţa personală, despre relaţia cu sportul, cu familia, cu lumea mare a filmului şi teatrului. Nu vă mai povestesc pentru că e mai bine să ascultaţi tot. Lista preferinţelor mi s-a părut deosebită şi regret că nu ne-a ajuns timpul pentru a difuza nici 50% dintre muzicile propuse de Marcel Iureş. Poate data viitoare... Dacă veţi insista, desigur...

Source and link: România-Actualităţi.Ro

Marcel Iureş şi Naţionalul clujean, marii câştigători ai "Festivalului de Dramaturgie Contemporană"

„Suntem onoraţi de acest premiu foarte important care ne-a fost acordat. Este, pentru noi, o mare surpriză, mai ales pentru faptul că spectacolul nostru a avut premiera cu doar o lună în urmă. Acum avem siguranţa că regizorul Mihai Măniţiu a fost foarte inspirat când a ales acest text şi în felul în care l-a pus în scenă“, a spus la Gala Laureaţilor, actorul Ionuţ Caras, citat de NewsIn unul dintre priotagoniştii spectacolului clujean.

Teatrul „Sică Alexandrescu“ din Braşov a reuşit să-şi adjudece două premii: pentru scenografie, prin Luana Drăgoiescu şi Mihai Mădescu“ şi cel pentru cel mai bun rol feminin, prin Viorica Geantă Chelbea, pentru rolul „Casieriţa“ din spectacolul „Lapte negru“ de Vasili Sigarev, spectacol regizat de Claudiu Goga.

Şi Teatrul „Maria Filotti“ din Brăila a reuşit să-şi adjudece două premii: premiul special al juriului şi premiul pentru cea mai bună regie, acordat regizorului Radu Afrim pentru regia spectacolului „Omul pernă“ de Martin McDonagh

Marcel Iureş la Sfântu-Gheorghe

Doi dintre maeştrii teatrului românesc, Marcel Iureş şi Alexandru Dabija, şi-au dat întâlnire în Covasna

Doi dintre cei mai apreciaţi oameni ai culturii româneşti a prezentului, actorul Marcel Iureş şi regizorul Alexandru Dabija, s-au întâlnit, ieri, în faţa Teatrului din Sfântu Gheorghe.

Cunoscutul actor Marcel Iureş, cel care de-a lungul impresionantei sale cariere a jucat inclusiv alături de celebrităţi de la Hollywood, a venit la Sfântu Gheorghe pentru a se întâlni cu Alexandru Dabija pentru a vorbi despre un nou proiect.

Alexandru Dabija tocmai încheiase prima rundă a repetiţiilor de ieri pe care le are cu actorii Teatrului Tamasi Aron la spectacolul „D’ale Carnavalului” (I.L. Caragiale), iar Marcel Iureş a venit la locul întâlnirii jovial, pentru a-l lua la masa de prânz pe regizor.

„E o chestiune privată ceea ce avem de discutat domnul Dabija şi cu mine”, ne-a declarat apreciatul actor. Marcel Iureş a primit de două ori titlul de cel mai bun actor de teatru din România, din 1995 el fiind preşedinte al Fundaţiei Cultural Artistice Teatrul ACT şi punând bazele primei scene independente de teatru din România.

Cele mai importante roluri în teatru ale lui Marcel Iureş sunt considerate a fi în piesele omonime “Richard al II-lea” şi “Caligula” – regia Mihai Mănuţiu şi “Henric IV”, respectiv “Hamlet” – regia Liviu Ciulei. Cu Alexandru Dabija, Marcel Iureş a lucrat la “Creatorul de Teatru”, “Ultima bandă a lui Krapp” şi “Capra sau Cine e Sylvia?”. Cariera internaţională a lui Marcel Iureş este legată de roluri în diverse producţii cinematografice, dintre care cele mai cunoscute sunt “Amen”, “Războiul lui Tom Hart”, “Misiune: Imposibilă”, “Interviu cu un vampir” şi “Pacificatorul”. Alexandru Dabija a montat numeroase spectacole pe scene din ţară şi străinătate unde a susţinut inclusiv ateliere, montări de-ale sale fiind prezentate în turnee şi festivaluri din Germania, Slovacia, Ucraina, Israel, Rusia, Elveţia etc.

Dabija este câştigătorul unor diverse premii precum Premiul Naţional pentru Artă, Premiul pentru cel mai bun regizor la Festivalul Naţional de Comedie, Premiul pentru cel mai bun spectacol la Festivalul Dramaturgiei Româneşti de la Timişoara, Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol, Premiul Criticii pentru cel mai bun regizor, fiind nominalizat la Premiul UNITER pentru cel mai bun regizor, respectiv cel mai bun spectacol. Alexandru Dabija montează atât la Bucureşti cât şi pe scenele teatrelor din ţară, fiind cunoscut ca un regizor care abordează atât texte clasice, cât şi texte din dramaturgia contemporană română şi străină.

Festivalul de dramaturgie, ziua a doua - STAREA de a fi ACASA!

Dramaturgie 100% românească, la Teatrul Act

2.000 persoane pe lista de aşteptare pentru bilete la piesele lui Mimi Brănescu

Aproximativ 2.000 de persoane se află pe lista de aşteptare pentru a cumpăra bilete la trei piese scrise de Mimi Brănescu şi puse în scenă la Teatrul Act din Capitală. Potrivit lui Marcel Iureş, directorul teatrului, este vorba despre piesele: "Acasă la Tata", "Dumnezeul de a doua zi" şi "Flori, Filme, Fete sau Băieţi".

Primul film al lui Silviu Purcarete, "Undeva la Palilula", va ajunge pe marile ecrane in 2011

"Undeva la Palilula", primul film scris si regizat de Silviu Purcarete, ale carui filmari au inceput la jumatatea lunii octombrie in Capitala, cu un buget de 1,6 milioane euro, va ajunge pe marile ecrane din Romania in 2011, potrivit reprezentantilor casei de productie Libra Film.

Producatorii filmului intentioneaza sa il prezinte in premiera mondiala in 2010, la Festivalului de Film de la Venetia.

Filmarile pentru "Undeva la Palilula" au inceput la jumatatea lunii octombrie in Capitala, intregul decor al filmului fiind construit intr-un platou improvizat intr-o hala industriala dezafectata de 10.000 mp din uzinele Republica. Potrivit reprezentantilor Libra Film, "Undeva la Palilula" devine astfel unul dintre cele mai ambitioase si costisitoare proiecte de film romanesc din ultimii ani din punctul de vedere al decorurilor si al efectelor speciale. In platou se vor amenaja decoruri precum un lac, o livada sau un cimitir, in marime naturala

Personajul principal al filmului este Serafim, proaspat absolvent al Scolii de Medicina, care primeste repartitie la spitalul din Palilula, un orasel fantoma in mijlocul campiei valahe. Spitalul este de fapt o clinica ginecologica intr-un loc unde nu se naste nici un copil. Filmul urmareste periplul doctorului Serafim prin Palilula, pe perioada mai multor ani si anotimpuri.

Din distributia filmului fac parte peste 50 de actori, printre care Marcel Iures, Marius Manole, Razvan Vasilescu, George Mihaita, Ilie Gheorghe, Ofelia Popii si Ioana Craciunescu. Rolul principal este jucat de actorul Teatrului Maghiar din Cluj Dimeny Aron. De asemenea, publicul il va putea revedea intr-un rol principal pe Constantin Chiriac, directorul Teatrului National din Sibiu si al Festivalului International de Teatru de la Sibiu, ramas in memoria multor cinefili pentru interpretarea rolului Nila din filmul Morometii de Stere Gulea. Majoritatea actorilor provin de la teatrele cu care Silviu Purcarete a colaborat in ultimii ani: Sibiu, Craiova, Cluj, Iasi.

"Palilula nu e nicaieri, adica e pretutindeni.  Este o mica insula din campia valaha, compusa din pulberea unei planete indepartate, unde nu se stie prea bine daca oamenii mint, viseaza sau traiesc cu-adevarat. La Palilula, animalele (broaste sau tapi) mint si delireaza ca si oamenii, cu care de altminteri coexista intr-un spirit de solidaritate fraterna. La Palilula mortii sunt la fel de petrecareti ca si viii, guresi si betivani. La Palilula, nici un aparat conceput de un spirit uman, civilizat, nu poate functiona. La Palilula nimeni nu munceste, dar toti isi umplu burdihanele. La Palilula nu se naste nici un copil. La Palilula, tineri sau batrani, adultii nu au trecut de pragul copilariei; Palilula este un teren al jocului tardiv. Palilula este Infernul cu miros de Paradis. Palilula este Paradisul mistuit de flacarile Infernului", spune Silviu Purcarete despre film.

Alaturi de Silviu Purcarete, la pelicula "Undeva la Palilula" vor lucra cativa dintre colaboratorii sai constanti - scenografii Helmut Sturmer si Dragos Buhagiar, creatoarea de costume Lia Mantoc, compozitorul Vasile Sirli, operatorul de film Adrian Silisteanu si producator executiv Tudor Giurgiu.

Proiectul peliculei a castigat in 2006 finantare la concursul de scenarii organizat de Centrul National al Cinematografiei si face parte din portofoliul de proiecte al casei de productie Libra Film finantate prin programul MEDIA al Uniunii Europene. Scenariul filmului a castigat in 2005  premiul "Balkan Fund" al Festivalului de Film de la Salonic si a primit o finantare din partea Medienboard - Germania

In tripla calitate de regizor, scenograf, ilustrator muzical, Alexandru Dabija construieste cu simplitate si scrupulozitate un spectacol de camera emotionant, bogat vizual prin trairea actorilor. In spatiul auster, intim de la ACT, inconjurati de public ca un zid viu, interpretii, capacitati remarcabil de regizor, intrupeaza cu rafinament psihologic personajele. In prim-planuri si gros-planuri stralucesc prin forta si finete tinerii: Ada Simionica, Mihaela Sarbu, Gavril Patru, Serban Pavlu. Portretizeaza admirabil generatia maturilor: Gabriela Popescu si Constantin Draganescu. Excelenta este prezenta lui Marcel Iures in rolul tatalui. Aceasta creatie impreuna cu alte doua ipostaze, in alta cheie ("Ultima banda a lui Krapp" de Samuel Beckett si "Creatorul de teatru" de Thomas Bernhard, montari realizate tot sub bagheta lui Alexandru Dabija) formeaza un original triptic al "batranetii in criza". Spectacolul "Acasa la tata" nu taie cu bisturiul, face o vivisectie pe un ton grav, dar si cu o atitudine detasata de umor si ironie. Finalul este surprinzator. El anunta un viitor nelinistitor pentru eroi. Alianta care se prefigureaza intre scriitor si amanta mai tanara a tatalui, hotararea lor de a-si gasi fericirea impreuna, ne dau de gandit. Desi au fost trisate de viata, personajele par sa continue, probabil, sa triseze cu viata. "Acasa" nu este un loc al regasirii si al sperantei.

Teatru de Noapte, saptamana viitoare in Capitala

Ascultându-l pe Marcel Iureş

O seară magică, o şezătoare plină de inspiraţie cu Marcel Iureş şi tinerii voluntari. Mă simt înconjurat de discuţii şi colecţii de mărturisiri pline de miez şi tâlc, mici învăţături de viaţă comprimate în gesturile şi poezia glasului lui Marcel Iureş.

Maestrul stă pe fotoliu în mijlocul unei jumătăţi de săli de conferinţă înconjurată de canapele pline de voluntari, gazde, fotografi şi câţiva jurnalişti. Din “public” se mai pun întrebări, o tânără adolescenţă stând jos pe o pernă îşi povesteşte experienţele ei de voluntariat. Ştefan – asistentul lui Bumbuţ – intervine şi el, mai arunc şi eu câte o idee.

Afară zăpada este de-o palmă, în curte ard câteva torţe suedeze şi un foc imens – o piramidă de buşteni înaltă de 3 metri. Totul se întâmplă la Tăşuleasa, este aproape miezul nopţii.

Sunt câteva inadvertente în discursul Maestrului (falanga spartană care de fapt este macedoneană, accentul pe un soi de naţionalism de manual – am ţinut piept Europei etc., postularea existentei unei civilizaţii trace evoluate, comparaţia cu aztecii),  însă ce mai contează? Este admirabil, musteşte de idei, musteşte de stări de spirit care te invigorează şi te înalţă.

O tipă de lângă mine – care mă vedea cum îmi notam unele dintre idei – îmi cere un caiet de pe masa de lângă mine. Am crezut că vrea să noteze ce zice Marcel Iureş, însă mă înşelasem, avea nevoie de un evantai.

Am făcut un mic live twittering cu câteva din ideile aruncate în discuţii – nu am îndrăznit să pornesc camera video – pe care le adaug şi aici, la arhivă:

Avem de luptat cu lipsa co-existenţei.

Civilitatea nu are legatură cu cultura, ci mai degrabă cu educaţia.

Pe vremea comunismului, părinţii se legitimau prin vieţile voastre. Se legitimau prin acest act tăcut şi disperat de-a supravieţui.

Mentalitatea românească este o formă de injustiţie interioară.

Libertatea l-a precedat pe Dumnezeu, au spus unii gânditor ruşi.

Dialogul creează un punct de vedere la vedere, argumentând.

Poporul român nu sancţionează. Eu mă astept ca generaţia voastră să sancţioneze.

Source: adrianciubotaru.ro

Four thousand oak seedlings will be planted next to the wood of the plain of Orheiul Bistrita

Four thousand saplings will be planted on Saturday, near Forest of the plain of Orheiul Bistrita and the event, organized by the association Tăşuleasa Society, will be followed by a recital Alexandru Tomescu and photo exhibition Cosmin Bumbuţ, forward correspondent NewsIn.

According to a press Tăşuleasa Social Association, afforestation will start the first hours of the morning, and the approximately 300 volunteers from Bistrita, Bucharest, Piatra Neamt, Bacau, Galati and Cluj will plant 4000 seedlings of oak. Action afforestation will be conducted with the support of the scheme Inspectorate Cluj Forestry and Hunting, Forestry Dealu with Black. Also participating volunteers will "green the 80 hectares of lowland forest.

The initiative aims to draw attention to the negative effect of deforestation and waste disposal in nature and is supported by a strong cultural side. According to the quoted source, violinist Alexandru Tomescu and photographer Cosmin Bumbuţ support this event and trying to raise awareness about environmental issues.

After completion of the greening, there will be opening the exhibition of photo portraits oaks, signed by Cosmin Bumbuţ. The event will take place in the forest of the plain of Orheiul Bistrita, at 15:00, and will be accompanied by a recital of violinist Alexandru Tomescu. The photographs were made by Cosmin Bumbuţ during Tăşuleasa Social actions of the past four years and will be presented by Voicu Bojan.

The event will be attended by the actor Marcel lures.

Tăşuleasa Society - founded in 2001 in Bistrita - has proposed to change the attitudes of young people and show that they want to get involved in environmental or social problems. All young people who participated in actions of the association have been trained and prepared to, in turn, to conduct similar activities on their own.

One of the most famous campaigns of former Tăşuleasa Green 003 Project, awarded this year in Beverage Innovation Awards Section Best environmental initiative. Following this project, over 2,200 young people have planted 32,500 trees and gathered 70 tons of garbage from the banks of rivers Dorna and Bistrita Siren. The Green 003 attended a series of figures such as Traian Băsescu, Ada Milea, Marcel Iures, Radu Naum, Ivan Patzaichin.

Bistriţa: Împădurire pe muzica lui Alexandru Tomescu