Doua spectacole ale Teatrului Act din Bucuresti, cu Marcel Iures in rolul principal, au fost prezentate cu mare succes la Festivalul International de Teatru de la Sibiu, celebrul actor vorbind, duminica, intr-o conferinta de presa, despre politica culturala a acestui teatru independent, pe care l-a infiintat cu noua ani in urma. Teatrul Act a fost invitat la Sibiu cu productiile “Creatorul de teatru”, de Thomas Bernhardt, si “Capra sau Cine e Sylva”, de Edward Albee, ambele spectacole fiind regizate de Alexandru Dabija.. Daca primul spectacol, in care joaca si Valeria Seciu, Constantin Draganescu, Afrodita Andone si Vitalie Bantas, este cea mai longeviva creatie a Teatrului Act, premiera avand loc exact cu sase ani in urma, cel de-al doilea a fost adus la rampa de curand, textul lui Albee fiind montat pentru prima data in Romania. Alaturi de Marcel Iures joaca in “Capra sau Cine e Sylva” Emilia Dobrin, Constantin Draganescu si Marius Damian. Dincolo de discutia pe marginea textelor lui Bernhard si Albee, in conferinta de presa a fost “atacata” o problema care, in opinia unor oameni de teatru, necesita o dezbatere publica. Este vorba despre strategia culturala a Teatrului Act - institutie independenta care “rezista, exista si va ramane”, dupa cum a spus Marcel Iures. El a precizat ca “Act” s-a nascut ca un raspuns la gestul social politic - “debarcarea” de la conducerea Teatrului Odeon din Bucuresti a regizorului Alexandru Dabija de catre Mircea Micu. “Atitudinea mea a fost sa dau un raspuns unui asemenea gest - raspuns care a durat aproape zece ani, iar acum este deplin si substantial si se numeste Dabija”, a precizat Marcel Iures, actorul care a intrat prin talent si munca in Cetatea Filmului.
La Festivalul International de Teatru de la Sibiu participa foarte multe trupe independente din alte tari ale lumii. Duminica dupa-amiaza, bunaoara, va putea fi vazut spectacolul “Schilodul din insula Inishmaan”, al companiei din Moscova “Creative group of Irina Keruchenka”. Programul de duminica include si spectacole de muzica, dans, spectacole de strada. In Pavilionul 2007 va evolua Vertigo Dance Company, impreuna cu formatia “The Diamonds”, din Irlanda, intr-un spectacol in care sunt implicati sapte dansatori si cinci muzicieni. La Sala de Sport, Teatrul Odeon din Bucuresti va fi prezent cu “Un tango mas”, avandu-i protagonisti pe balerinii Razvan Mazilu si Monica Petrica. La Biserica Evanghelica va canta Corul si Orchestra de Camera Radio Bucuresti, iar la Biblioteca Astra va avea loc seara de muzica si poezie intitulata “Oglindire”, cu participarea unor interpreti lirici.

Source: Cronica Romana

Martin este un intelectual matur, arhitect de succes, sot si tata iubit, om de vaza in societate. Un model din multe puncte de vedere. Martin se indragosteste si iubeste cu pasiune o capra. O cheama Sylvia. Asa i s-a potrivit numele. Martin iubeste cu toata nonsalanta unui om indragostit dar cu toata seriozitatea unui om matur si responsabil. Nu e bolnav, e constient de "ineditul" situatiei insa dragostea lui e reala. Socant, insa dincolo de situatia incredibila si foarte greu de inteles de toata lumea, se nasc intrebari cat se poate de serioase care exploreaza natura umana si dragostea. Omul stie ca este gresit, e constient ca societatea nu poate accepta asa ceva, atat lui cat si familiei sale viata le este data peste cap, insa dragostea este reala si sincera. Chiar el este uimit de ce i se intampla, dar nu si-o poate explica asa cum nimeni nu poate explica dragostea. Mai mult, in incercarea de a intelege situatia in care se afla, Martin participa si la o intalnire a altor oameni aflati in situatii similare, care gasesc diferite forme ale iubirii in compania animalelor. Aici descopera ca spre deosebire de acei oameni, el chiar nutreste sentimente serioase, nu are o problema psihica sau vreun traumatism ramas din copilarie, cum se intampla in alte situatii. Pe scurt, acesta ar fi subiectul piesei lui Edward Albee, "Capra sau cine e Sylvia?", unul dintre cele mai jucate si apreciate spectacole ale inceputului de mileniu III in toata lumea. Pus in scena in tara noastra de Alexandru Dabija, la Teatrul Act si prezentat publicului sibian in cadrul Festivalului International de Teatru, spectacolul este unul extraordinar. Cu Marcel Iures in rolul lui Martin, alaturi de Emilia Dobrin, Constantin Draganescu si Marius Damian, "Capra sau cine e Sylvia?" este un spectacol care le are pe toate. Socheaza prin natura subiectului abordat, este plin de un umor spumos dar si subtil, si lasa o gramada de semne de intrebare in mintea spectatorului la iesirea din sala. Dat fiind subiectul foarte dur si greu de digerat pe care il trateaza, regizorul Alexandru Dabija lasa deoparte decorurile extravagante sau scenografia complicata si pune accentul pe psihologia personajelor. Aici se evidentiaza Marcel Iures care face un rol extraordinar in pielea lui Martin. De la un tip usor aerian si confuz, ajuns spre varsta a treia, Martin ajunge sa isi explice atat lui cat si sotiei sau prietenului lui cel mai bun situatia in care se gaseste, accentul cazand in special pe interactiunea si relatia lui cu celelalte personaje, coordonarea regizorala fiind una subtila insa care leaga spectacolul pe linia psihologica gandita de autor. "Capra sau cine e Sylvia?" este un spectacol in primul rand de inalta clasa actoriceasca, care abordeaza un subiect extrem de delicat si complex, dar care atinge spectatorul intr-un mod haios si plin de umor, trecand de la o emotie la alta. Iar daca se mai intreaba cineva cine este Sylvia, raspunsul este intr-una din fetele dragostei si naturii umane.

Teatru independent

Prezenti in Festivalul de Teatru de la Sibiu cu doua spectacole "Creatorul de teatru" si "Capra sau cine e Sylvia?" Teatrul Act din Bucuresti, condus de Marcel Iures, face o demonstratie unica in tara noastra de teatru independent.Pornit in urma cu zece ani ca o palma data regimului politic ai carui reprezentanti sunt responsabili de scindarea produsa in Teatrul Odeon prin inlaturarea regizorului Alexandru Dabija. "Ceea ce face Teatrul Act astazi este o demonstratie de ce inseamna teatru independent in Romania", declara ieri Constantin Chiriac, directorul Festivalului, in cadrul unei conferinte de presa. Si nu este putin lucru in conditiile in care finantarea culturii de stat in Romania este motorul a peste 90 la suta din spectacolele care ajung in fata unui public. Cele mai multe se si pierd pe drum. Teatrul Act arata ca se poate ca o mana de actori si oameni indragostiti de arta sa poata rezista prin cultura, impotriva a tot ce se intampla in societatea romaneasca aflata in tranzitie. "Teatrul Act este. Si e de ajuns. E real. Poate fii inchis maine! Dar el este", a declarat Marcel Iures, presedintele acestei institutii. El a continuat dand o dovada de ceea ce se intampla in cultura romana. "Spectacolul "Capra..." a inceput fara niciun ban. Noi ne-am apucat de el fara sa avem un leu" a mai spus Iures. A inceput fara niciun leu insa a impresionat si uimit mii de spectatori. Un raspuns prin teatru si cultura unei atitudini politice rusinoase, care dureaza de mai bine de zece ani.

Source: Infoportal

Premiera mondiala, cinefilii din Romania merg ''La capatul lumii'' impreuna cu Piratii din Caraibe - Johnny Depp, Orlando Bloom, Keira Knightley, Keith Richards - chitaristul de la Rolling Stones si remarcabilul actor roman Marcel Iures.
Ultima si cea de-a treia parte a seriei Piratii din Caraibe, care va rula, din 25 mai, la Hollywood Multiplex si CinemaPRO, se anunta a fi si cea mai spectaculoasa, dupa ce, anul trecut, Cufarul omului mort a inregistrat incasari de peste un miliard de dolari, plasandu-se pe locul trei in topul celor mai mari succese de box-office din istorie (dupa Titanic si Stapanul inelelor - Intoarcerea regelui).
Cu un buget de peste 200 de milioane de dolari, ''La capatul lumii'' surprinde ultima confruntare dintre stapanii marilor.
Coloana sonora a filmului a fost realizata de naistul roman Damian Draghici in colaborare cu Hans Zimmer. Castigator al unui Premiu Grammy, Draghici a evoluat, de-a lungul timpului, alaturi de muzicieni celebri, precum Joe Cocker, James Brown si Gypsy Kings.

17-03-2007

Un rafinat spectacol de "teatru adevarat" propune Teatrul Act cu piesa lui Edward Albee, "Capra sau cine e Sylvia?". Regizorul Alexandru Dabija si actorii Marcel Iures, Emilia Dobrin, Constantin Draganescu si Marius Damian lanseaza provocarea de a judeca prejudecati legate de porniri sexuale, aparent socante.
Cunoscut la noi mai ales prin "Cui i-e frica de Virginia Woolf?", Edward Albee, nascut in 1928, continua si astazi sa starneasca interes prin ultimele sale scrieri de la inceput de mileniu trei, in care isi cultiva stilul apropiat de existentialism, cat si ironia sa acida la adresa perceperii de catre societate a unor porniri individuale intime. "Capra sau cine e Sylvia?", o scriere recenta, inregistreaza succese in America, dar si in Europa, jucandu-se cu "casa inchisa". Succesul se spune ca ar proveni din acceptarea piesei ca o spumoasa comedie bulevardiera. Viziunea regizorala de exceptie datorata lui Alexandru Dabija depaseste insa formatul comediei bulevardiere, spectacolul sau fiind o comedie subtila, socanta pentru publicul nostru care, spre final, evidentiaza si subtextul dramatic al situatiei propuse de dramaturg. Rasului starnit de ceea ce se intampla in familia lui Martin, incet, incet i se estompeaza stridenta, lansand provocarea spectatorilor de a privi cu atentie iesirea personajului central din matca obisnuitului, fara prejudecata, cand mastile sunt scoase din zona ipocriziei curente. Pana la urma iubirea lui Martin fata de Sylvia nu e un pretext de ras, ci mai degraba de plans, de compatimire poate, pentru modul in care acest arhitect celebru, cetatean respectabil, sot fidel, la 50 de ani se indragosteste sincer de o fiinta "cu ochii blanzi". Spectacolul scoate la lumina si cauzele acestei schimbari. Meritul regizorului si al interpretului lui Martin, Marcel Iures, ca si al celorlalti actori, ce creeaza relatii veridice intre personaje, se afla, in primul rand, in "disecarea" psihologica a partiturii lui Edward Albee. Astfel, se sugereaza pregnant si motivarea iubirii surprinzatoare a lui Martin fata de Sylvia, pentru ca in ciuda aparentelor unei familii reusite, unei cariere fulminante, acesta tainuieste nemultumiri intime, nefericiri personale, o anume singuratate interioara. Martin va compensa ce ascunde sufletul sau prin iubirea fata de Sylvia care este... o capra. socanta situatie mai este expusa si printr-un limbaj dur. Situatia complicata a lui Martin prilejuieste o creatie memorabila pentru Marcel Iures, care o descifreaza cu inteligenta in amanunt. Actorul reuseste sa estompeze, sa anuleze pana la urma, orice tendinta de condamnare superficiala din partea publicului ca Martin ar fi un zoofil, un bolnav psihic. Nu, Martin al sau e sincer framantat si chiar uimit de ce i se intampla, traieste intens sentimentul iubirii, cat si pe cel al vinovatiei fata de Stevie, sotia sa, pe care incearca sa o faca a intelege starea ciudata in care a ajuns.
Maiestria jocului intregii distributii provine si din coordonarea regizorala a interpretilor, prin urmarirea logica a relatiilor dintre personaje. Alexandru Dabija n-a apelat la sprijinul scenografiei sau al efectelor de imagine teatrala, s-a concentrat doar pe studierea psihologiei fiecarui personaj, ca acesta sa fie cat mai credibil interpretat. Evident, si-a ales o distributie capabila de o astfel de performanta, o distributie de valoare, ce face din acest spectacol un exemplu de arta teatrala, de "teatru adevarat". Marcel Iures, in creatia sa, surprinde prin comicul natural degajat prin atitudinile personajului sau, ce la inceput pare un tip distrat, uituc, preocupat de o importanta problema personala, greu de identificat in primele momente. Comic si dramatic se intrepatrund apoi armonios in jocul de exceptie al acestui mare actor modern in expresie. Marcel Iures se concentreaza atent si asupra relatiileor cu celelalte personaje, cu Stevie -  sotia sa, cu fiul si cu prietenul Ross, pentru a-i imbogati profilul personajului. Din multe nuante si trairi interioare intense concepe admirabil Emilia Dobrin personajul sotiei. Stevie este o persoana cu umor, organizata in viata de familie, un om activ, care accepta cu normalitate faptul ca fiul prefera homoxesualitatea, priveste cu ingaduinta, la inceput, ratacirile lui Martin, ca sa ajunga la revolta cand descopera cine este Sylvia, si sa o ucida. Emilia Dobrin parcurge impresionant, cu firesc, starile prin care trece personajul, razbunarea sotiei din final, va fi determinata insa, nu de faptul ca Sylvia este o caprita, ci pentru ca se considera o femeie inselata intr-o relatie ce o credea sigura. Cu multa finete, gand interior si expresie cu masura folosita, desluseste Marius Damian tipologia fiului, un gay adolescent surprins de pasiunea tatalui si derutat astfel in sentimentele sale de pretuire a familiei. Prin incantatoarea sa evolutie, tanarul actor se impune ca un nume de rezonanta al generatiei sale. In aceasta familie iesita din matca obisnuitului, intervine Ross, prietenul de o viata al lui Martin, rol conceput excelent de Constantin Draganescu. Ross al sau e vocea ridicola a societatii moralizatoare. Actorul jongleaza abil cu perceperea iubirii lui Martin, intre acceptarea inselarii lui Stevie, uimire si apoi revolta. Ross este alt personaj dificil, perfect conturat ca apartinator al unei lumi ipocrite.
"Capra sau cine e Sylvia?" ramane un spectacol de inalta clasa interpretativa, un eveniment al teatrului independent, care demonstreaza ca sinceritatea, chiar si in tratarea unor situatii socante, poate provoca emotional publicul la o gandire mai atenta a ceea ce considera de obicei inacceptabil. La intrebarea "Cine e Sylvia?", se poate raspunde: "O metafora despre existenta intima a unora" intr-o comedie spumoasa, dar si... amara

Tot mai multe productii de serie B, C, uneori chiar si de serie A, sint filmate pe la noi.

Source: Anunt Gratis

Spectacolul „Creatorul de teatru“ i-a entuziasmat pe spectatorii de la Stadt Theater.

Sala arhiplina, spectatori care au aplaudat frenetic si care au insistat sa cunoasca toti actorii. Aceasta era atmosfera de simbata seara la Stadt Theater din Viena, unde Marcel Iures a jucat in spectacolul care, de sase ani, umple salile Teatrului Act din Bucuresti: „Creatorul de teatru“. Piesa a fost gazduita de celebrul teatru vienez cu ocazia „Zilelor Bucurestiului la Viena“.

Ioana Moldovan, manager cultural al Teatrului Act, povesteste ca, initial, organizatorii solicitasera „doar un spectacol cu Marcel Iures“. Teatrul Act a ales sa prezinte insa „Creatorul de teatru“ si datorita creatorului piesei, Thomas Bernhard, unul dintre cei mai controversati dramaturgi austrieci. Piesele, la fel ca romanele lui, au fost adeseori taxate pentru privirea extrem de critica pe care o proiecteaza asupra institutiilor respectabilitatii austriece. Criticat la inceput de austrieci, aclamat in afara granitelor Austriei, Bernhard si-a impregnat fiecare text cu scepticismul crud al celui care poate sa afirme ca „Totul devine ridicol cind te gindesti la moarte“.

„Eram curiosi sa vedem cum un public austriac, specialist in Bernhard, va reactiona“, a marturisit Moldovan. Criticul de teatru Magdalena Boiangiu considera ca la succesul piesei a contribuit si faptul ca publicul austriac e mult mai familiar cu conventiile dramaturgiei lui Bernhardt decit cel din Romania: „Spectatorul austriac se duce la teatru in cunostinta de cauza. Intelege nu doar textul, ci si subtextul“.

„Vina Austriei in problema nazista, refuzul de a-si asuma aceasta vina, deruta societatii postbelice care incearca sa-si recupereze o demnitate nationala“, acestea sint doar citeva din punctele nevralgice pe care criticul Iulia Popovici le detecteaza in subtextul piesei. Cu o astfel de problematica, desi colaterala subiectului piesei, publicul austriac empatizeaza intr-o mult mai mare masura decit cel roman, apreciaza criticul. „Bernhardt e unul dintre intiii renegati si apoi recuperatii autori austrieci postbelici“, aminteste Popovici. Asa ca succesul pe care piesa l-a avut la Viena poate fi asociat si cu notorietatea pe care dramaturgul o are printre austriecii impatimiti de teatru, desi nu poate fi redusa la acest unic aspect.

„E un spectacol foarte bine construit“, apreciaza Iulia Popovici, „iar Iures face unul dintre cele mai bune roluri. E , apoi, un spectacol foarte modern, unul dintre primele spectacole in care Dabija a exersat minimalismul“. Succesul acestei piese nu ar trebui sa fie un prilej de mirare, crede criticul, pentru care montarea lui Dabija e „genul de spectacol care nu are virsta, epoca sau tara. Vorbeste despre limitele omului si ale teatrului in orice dimensiune din care ar fi privite“.

„Sintem oameni fara memorie“, avertizeaza Boiangiu, care aminteste ca piesa regizata de Alexandru Dabija a avut un succes urias chiar de la premiera de la Act. „Succesul de la Viena“, precizeaza criticul, „nu face decit sa confirme succesul de la Bucuresti. E un spectacol foarte bun pe care Marcel Iures il joaca la inaltime“. „Creatorul de teatru“ se joaca de sase ani, aducindu-i pe scena, alaturi de Marcel Iures, pe Valeria Seciu si Constantin Draganescu

Source: Cotidanul

Astazi, la ora 11,00, la sediul ArCub, în cadrul Festivalului International Shakespeare, actorul Marcel Iures se întâlneste cu publicul pentru a rememora o montare de referinta pentru spectacologia noastra: "Hamlet", în regia maestrului Liviu Ciulei. Marcel Iures l-a interpretat pe printul Danemarcei.

Este laudabila initiativa organizatorilor celei de a cincea editii a Festivalului International Shakespeare de a propune spectatorilor o zi dedicata unuia dintre cele mai cunoscute personaje shakespearene: Hamlet. Ziua de astazi începe la sediul ArCub, la ora 11,00, cu o întâlnire de suflet: "Hamlet sau permanenta ispita". În fapt, este o întâlnire cu interpretii lui Hamlet si regizorii spectacolelor, eveniment sprijinit si de Sectia Româna a Asociatiei Internationale a Criticilor de Teatru. Invitat la aceasta manifestare este marele actor Marcel Iures, care în urma cu trei-patru stagiuni i-a dat viata lui Hamlet, gratie maestrului Liviu Ciulei. Sa ne amintim ca acest spectacol, montat la Teatrul Bulandra, a însemnat o lectie de profesionalism si o bucurie estetica pentru publicul bucurestean. Maestrul Ciulei se întorcea pe scena Bulandrei, care îi datoreaza enorm, realizând aceasta bijuterie teatrala. Rigoare, geometrie, esentializare si, mai ales, reîntoarcerea la cuvânt, la simplitate, la respectul pentru actor. Liviu Ciulei a spus-o de mai multe ori ca a gândit acest Hamlet avându-l în minte pe Marcel Iures. Pentru cel care a creat zeci si zeci roluri pe scena Bulandrei - si care acum joaca într-o alta montare a maestrului: Henric al IV-lea - Hamlet a constituit, nu numai o întrecere cu sine, dar si o reverenta în fata arhitectului teatrului nostru, care este Liviu Ciulei. La întâlnirea de la sediul ArCub, Marcel Iures nu este singur. Alaturi de el este maestrul Ciulei, dar si Stefan Iordache, Ion Caramitru, Adrian Pintea, Sorin Leoveanu, regizorii Dinu Cernescu, Alexandru Tocilescu, Tompa Gabor, presedintele de onoare al Asociatiei Internationale a Criticilor de Teatru, John Elsom si Ludmila Patlanjoglu, presedinta Sectiei Române a AICT. Dupa aceasta întâlnire, la ora 16,00, la Sala Mare a Nationalului este prezentat spectacolul Hamlet, în regia lui Omri Nitzan

Source:  AZI

LA ZI IN CULTURA

Avem actori buni care joaca mult si bine. Avem actori cel putin la fel de buni pe banca de rezerve. Criticii numara absentii si motiveaza absentele.

Ca sa existe, un actor trebuie sa indeplineasca o conditie elementara: sa joace. Daca o face bine, se presupune ca nici nu va duce lipsa de roluri. Jocul unui actor depinde insa de jocurile breslei din care face parte. O demonstreaza faptul ca o divizie intreaga de actori valorosi n-au mai intrat de ceva vreme in echipa nici unui regizor. Care sint profesionistii care n-au mai fost de mult convocati in nici o distributie? De ce nu joaca si cine e de vina ca nu mai apar la rampa?

„Legea leului“ face distributia in teatru

Criticul de teatru Iulia Popovici ii aminteste pe Virgil Aioanei, Paula Gherghe si Maria Obretin, actori care, in ciuda faptului ca sint valorosi, de ceva vreme sint ocoliti de regizori. In aceeasi situatie se afla Emilia Dobrin si Luminita Gheorghiu, doua actrite care joaca mult mai putin decit ar trebui. O posibila explicatie sugerata de critic ar fi ca multi dintre actorii buni au lucrat prea mult timp cu acelasi regizor. S-a creat astfel prejudecata ca sint oamenii acelui regizor. Fiecare regizor, explica Iulia Popovici, isi construieste propria echipa cu care lucreaza si foarte putini sint dispusi sa convoace actorii deja selectionati de confratii de breasla. E vorba despre o inertie a regizorilor, dar si de „politica leului“, e de parere Iulia Popovici: regizorii nu-si incalca teritoriile. „Daca un actor e omul unui anumit regizor, posibilitatile ca el sa fie racolat de un alt regizor sint zero.“

Actori-locomotiva trasi pe linie moarta

Magdalena Boiangiu semnaleaza lipsa unor actori-locomotiva, capabili sa care dupa ei o intreaga distributie: Rodica Tapalaga, Florian Pittis, Dana Dogaru, Florina Cercel sau Sebastian Papaiani. „E pacat ca tinerii nu mai au nevoie de parinti pe scena“, spune Magdalena Boiangiu, „si ca experienta acestora nu e folosita“. Motivul principal pentru care lucrurile stau asa este neglijenta regizorilor, dar si a directiei teatrelor. Alice Georgescu constata acelasi lucru: „Se mai intimpla ca regizorii sa uite de cite un nume“, aceasta fiind singura explicatie pe care o gaseste pentru faptul ca actori ca Adrian Pintea, Rodica Tapalaga, Irina Petrescu, Ion Besoiu, Oana Pellea sau Aurora Leonte sint trecuti in rezerva.

Cluburi cu circuit inchis

Mihaela Michailov vorbeste de coterii care monopolizeaza distributia in spectacolele de teatru: „S-au format cluburi, sint cunoscuti foarte putini oameni care pot mai mult“. Desi exista destui actori tineri cel putin interesanti, Michailov e de parere ca regizorii continua sa mizeze doar pe citiva: „Marius Manole e minunat, dar mai sint si altii foarte talentati“. Madalina Ghitescu e una dintre ei: „Are o forta scenica extraordinara“. Joaca doar in piesele Gianinei Carbunariu, insa ar trebui sa joace mult mai mult, crede criticul. Mihaela Michailov atrage atentia asupra resurselor din provincie, ocolite de regizorii care monteaza spectacole in Capitala: „E important sa vedem ce se intimpla cu oamenii care ramin sa joaca in orasele lor“.

In film, aceleasi gasti

In cinematografie, la fel ca in teatru, rolurile se impart in functie de apartenenta la un grup sau altul: „Se invirtesc aceleasi gasti“, afirma Irina Margareta Nistor, „exista liste din care nu iese nimeni“. Asa se face ca actori ca Victor Rebengiuc, George Mihaita, Marin Moraru sau George Ivascu primesc din ce in ce mai putine roluri. Irina Nistor regreta absenta unor actrite ca Emilia Popescu, Oana Pellea si Medeea Marinescu, a caror valoare a fost confirmata de cineasti prestigiosi din strainatate. Cauza pentru care actorii mari sint ignorati de regizori e una singura, crede Irina Nistor: „Sfinta lene si bisericutele“. Tot ea vorbeste despre o noua moda a regizorilor romani: aceea de a distribui foarte multi actori necunoscuti: „E bine, dar publicul intreaba de numele mari si toata lumea are de pierdut“, conchide criticul.

Criticul acuza tacticile facile la care unii regizori romani apeleaza pentru a racola cit mai multi spectatori: „Am rezerve in privinta practicii de a distribui vedete de televiziune in filme in speranta ca vor aduce mai mult public. Exceptii se admit in cazul Monicai Birladeanu, care a facut un rol excelent in «Moartea domnului Lazarescu»“. Aceste absente sint acoperite, crede Dana Duma, de faptul ca in Romania se fac putine filme, si acelea cu buget redus si cu distributii limitate: „Cind se vor face 20 de filme pe an, vom vedea mult mai multi actori care merita sa fie vazuti“.

Marcel Iures, marele absent

Dana Duma nu crede ca distribuirea actorilor tineri tine de o moda lansata de cineastii de la noi. Iar daca acesti actori sint cei cu care au colaborat la UNATC, situatia este cit se poate de explicabila: regizorii si-au selectat din timp oameni cu care pot sa lucreze. In ceea ce priveste lista marilor absenti de pe afisele cinematografelor, Dana Duma crede ca Marcel Iures e cazul cel mai flagrant. Desi a jucat in filmele unor regizori britanici si americani, in ultimii sapte ani, Iures a facut un singur rol intr-un film romanesc, „Logodnicii din America“, in regia lui Nicolae Margineanu. N-au mai jucat nici Claudiu Bleont si Mircea Diaconu, iar Mihai Bratila n-a mai fost nici el distribuit. Dana Duma continua sa astepte revenirea lui Mihai Bendeac, un actor care a migrat cu succes de la teatru la fim in „Milionari de weekend“, de Catalin Saizescu.

Source: Cotidanul

Scurtmetraj cu Marcel Iurea - Spre UE, pe toboganul integrarii

De cand nu l-ati mai vazut pe Marcel Iures intr-un film romanesc? Dar intr-un scurtmetraj? Greu?... Celebrul actor a terminat de curand la Satu-Mare filmarile pentru scurtmetrajul "Tobogan Intercontinental".

Regizor Lucas Florian, fiul artistului Mircea Florian, care semneaza muzica filmului. "Tobogan..." e o altfel de poveste despre evenimentele din decembrie ‘89. Cosmin (Iures), un roman intors din Occident, o intalneste pe Ana (Roxana Guttman). Un context bulversant, in aparenta fara iesire. Ca un soi de deus ex machina, apare ideea unui tobogan, pe care sa "alunece" spre Europa. Interesanta scapare, pe atunci. Si o perspectiva vizionara..

Inconfundabila voce a actorului de talie internationala Marcel Iures se va regasi si pe un joc video pentru PlayStation care va fi distribuit, anul acesta, in intreaga lume

Inconfundabila voce a actorului de talie internationala Marcel Iures se va regasi si pe un joc video pentru PlayStation care va fi distribuit, anul acesta, in intreaga lume.

Marcel Iures este artistul roman care a reusit sa se impuna si la Hollywood, datorita calitatilor sale actoricesti, a look-ului sau interesant si a pronuntiei exemplare a limbii engleze. Mai nou, el a fost distribuit in cea de-a treia parte a peliculei "Piratii din

Marcel Iures interpreteaza, in "Piratii din Caraibe III", rolul unui capitan

Caraibe" sau "At World′s End", unde le da replica celebrilor Johnny Depp, Orlando Bloom si Keira Knightley. Filmarile au avut loc in luna septembrie, in studiourile de la Hollywood si din Utah, in Insula Bermuda din Oceanul Atlantic, dar si pe coasta Republicii Dominicane. Bugetul filmului s-a ridicat la 200 de milioane de dolari, iar premiera a fost fixata pentru 23 mai 2007: "In aceasta productie am rolul unui capitan, dar nu pot da mai multe amanunte pana la premiera, conform clauzelor din contract", a precizat Iures.
Actorul si-a mai adaugat in CV un contract interesant: "S-a dorit ca vocea mea sa insoteasca un joc pentru PlayStation, ce va fi vandut in intreaga lume".

Johnny Depp

Actor de Hollywood

Actorul Marcel Iures, in varsta de 55 de ani, a fost solicitat, dupa 1989, in cateva productii americane de succes. El a figurat pe afisul filmelor "Pacificatorul", unde i-a dat replica lui George Clooney, si "Misiune imposibila", alaturi de Tom Cruise. Au urmat "Interviu cu un vampir", cu Brad Pitt si Tom Cruise si "Razboiul lui Tom Hart", cu Bruce Willis si Colin Farrell. Marcel Iures a fost cooptat si in "Goal!", o pelicula al carei subiect e inspirat din lumea fotbalului si in care celebrii David Beckham, Raul Gonzales si Zidane isi joaca propriile roluri.

Source: InfoPortal

Am asistat stupefiati si îngroziti la un atac dur si inadmisibil împotriva unui cetatean al acestei tari, împotriva unui artist român. Am asistat la încalcari grave ale deontologiei profesionale în cazul medicilor de la Spitalul de Urgenta din Sibiu, precum si ale Politiei din acest oras, Capitala Culturala Europeana. Ne-am fi asteptat ca Politia orasului Sibiu sa întreprinda cu adevarat o ancheta profesionista în legatura cu cazul deosebit de grav al colegului nostru Ovidiu Mot, actor al Teatrului National „Radu Stanca” din Sibiu. Ne-am fi asteptat sa se formuleze raspunsuri oficiale din partea anchetatorilor, asumate, si nu sa se vehiculeze îndoielnice si neacoperite fraze, incriminante, preluate si difuzate la diverse posturi de televiziune. Fraze ce acuza direct, fara nici un act doveditor, un cetatean român, un actor, si, implicit, o breasla a unei tari proaspat integrate în Uniunea Europeana. Prejudecatile si vorbele în vînt nu pot sa tina locul anchetei serioase si nici pe cel al dovezilor.

Avem toate motivele sa credem ca Ovidiu Mot a fost victima unui act criminal. Un act de barbarie cumplita, în urma atacului aflîndu-se în coma profunda.

Tragedia s-a produs în seara premierei cu „Pescarusul”, vineri 12 februarie, spectacol care a marcat deschiderea oficiala a Capitalei Culturale Europene Sibiu, 2007. Obositi dupa repetitii si avînd emotiile a înca doua reprezentatii cu miza, ce ar fi urmat sa se joace în prezenta criticilor de specialitate de aici si de afara, a numeroase personalitati ale vietii culturale europene, actorii au zabovit putin la receptia oferita cu generozitate de primarul Johaniss. Ovidiu Mot, ca si ceilalti colegi din distributie, a plecat acasa repede dupa spectacol, fara sa fi fost în stare de ebrietate, asa cum s-a afirmat. Reprezentatia s-a încheiat în jurul orei 22.30, iar la miezul noptii, Ovidiu Mot se afla deja în coma la Spitalul de urgenta din Sibiu în urma loviturilor la cap, primite pe strada, în drum spre locuinta sa.

Protestam împotriva atitudinii incalificabile a medicilor de garda din noaptea de 12 spre 13 ianuarie, a indolentei lor care a agravat teribil starea lui Ovidiu Mot. Practic, a fost ignorat de medici. Nici un neurochirurg nu l-a examinat pîna a doua zi. Desi se stia ca aparatul computer tomograf din spital este stricat, nu s-a solicitat investigarea la nici o alta institutie medicala, de stat sau privata. Cum nu s-a solicitat nici transportarea lui de urgenta într-o clinica unde ar fi putut fi ajutat. Întîrzierile majore si nejustificate au condus la cresterea hematomului cranian si la complicarea cazului. Nici o analiza de sînge, în cazul în care s-a facut si exista, nu arata cresterea alcolemiei, a starii „etilice”, cum s-a grabit sa expedieze cazul echipa de salvare. Cum s-a grabit sa conchida si Politia sibiana. Fara nici o proba! Nici un membru al echipei de ancheta nu a discutat cu echipa de neurochirurgi de la Tîrgu-Mures – unde a fost transportat, într-un tîrziu, cu o Salvare SMURD, a doua zi, la prînz - echipa care a luptat exemplar, ore, pentru salvarea vietii lui Ovidiu Mot. Domniilor lor, reverenta noastra.

Protestam împotriva dispretului politiei fata de un cetatean al unui oras din Europa secolului douazeci si unu.

Ne este teribil de greu sa întelegem aceste grave abateri de la normele deontologiei profesionale, atît ale medicilor de la Salvare si Spitalul de Urgenta din Sibiu, precum si ale Politiei, ale comisiei desemnate sa se ocupe de caz. Pe lînga incompetenta si iresponsabilitate, au dovedit o aroganta crasa.

Cerem organelor abilitate din Ministerul Sanatatii si din Ministerul de Interne deschiderea urgenta a unei anchete competente, care sa restabileasca adevarul si sa-i pedepseasca pe vinovati.   

Maia Morgenstern

Marcel iures

Silviu Purcarete

Mihai Maniutiu

Alexandru Dabija

Marian Râlea

Mircea Rusu

Claudiu Bleont

Marina Constantinescu

Anca Maniutiu

Emilia Dobrin

Vasile Sirli

Aura Corbeanu

Avindu-l ca protagonist pe actorul Marcel Iures si in regia lui Lucas Florian, a Satu Mare se toarna un

Source: Informatia Zilei