Spectacolul "Creatorul de teatru", regizat de Alexandru Dabija, cu Marcel Iures în rol principal, jucat la Teatrul ACT, împlineste sapte ani de la premiera pe 29 iunie.

Spectacolul, realizat dupa un text al dramaturgului austriac Thomas Bernhard, a fost a 17-a premiera a Teatrului ACT, care si-a ianaugurat spatiul din Calea Victoriei în septembrie 1998.

Dupa ce a început cu un angajament de zece reprezentatii, "Creatorul de teatru" a fost jucat de zeci de ori cu casa închisa, pâna în prezent si a avut reprezentatii la Lugoj, Timisoara, Târgu-Mures, Brasov, Focsani, Alba Iulie, Sibiu si Târgu Jiu, fiind invitat în turnee si la festivaluri nationale.

De asemenea, spectacolul a deschis seria de evenimente "Sampling Bucharest", în mai 2007.

Din distributie fac parte Marcel Iures, Constantin Draganescu, Valeria Seciu, Afrodita Androne si Vitalie Bantas, iar scenografia îi apartine Irinei Solomon.

Spectacolul este o meditatie amara asupra societatii contemporane, dar si asupra conditiei actorului.

Marcel Iures a primit premiul pentru cel mai bun actor pentru rolul Bruscon din "Creatorul de teatru", la Gala Premiilor UNITER 2002.

Urmatoarele reprezentatii ale spectacolului "Creatorul de teatru" vor avea loc pe 7 si 8 iulie.

Platonov cu Marcel Iures

     Astazi, la ora 11.00, la Barul Ramada-Majestic, Teatrul National Radiofonic prezinta în premiera auditia piesei "Platonov-Un Hamlet de provincie", de Cehov, în regia lui Dan Puican. În rolul titular joaca marele actor Marcel Iures

Source: AZI.ro

Teatrul National Radiofonic lanseaza auditia piesei Platonov - Un Hamlet de provincie

Sotrile, magnetul... VIP-urilor

In vecinatatea comunei Sotrile exista o poiana de vis, cu aer curat si o liniste deplina, denumita de localnici "zona Gurgi". Aceasta este inconjurata din trei parti de padure, iar in rest - pasune proaspata, cat vezi cu ochii. De aici si tentatia multor oameni cu dare de mana de a-si construi, in zona, case de vacanta. Tentatia a devenit si mai mare, in momentul in care, cu circa doua luni in urma, autoritatile au asfaltat, in sfarsit, portiunea de drum dintre Nistoresti si satul Plaiul Cornului, pe care abia o puteai strabate si pe jos. Intre VIP-urile care si-au cumparat teren in aceasta zona mirifica, pentru a-si construi vile de vacanta figureaza, din cate am aflat, ex-ministrul de Externe Traian Razvan Ungureanu, fostul consilier prezidential al lui Ion Iliescu - Theodor Opanschi, cunoscutul si indragitul actor Marcel Iures...

Emotiile microbistilor de elita: de la Porumboiu la Emil Brumaru

Regizorul Corneliu Porumboiu a fost zdrobit pe gazon de Florentin Petre, Catalin Hâldan si Mihai Tararache, iar poeta Nora Iuga si-a inventat o inima rapidista din dragoste pentru sotul ei.

Nationala va avea la Campionatul European de Fotbal ce sta sa vina si suporteri din prima linie a culturii române. Pâna sa înceapa sa colectioneze si amintirile Euro 2008, ei povestesc pentru Cotidianul despre emotiile dulci sau amare care i-au îndragostit de fotbal.

Regizorul Corneliu Porumboiu are fapte mari de gazon în istoria personala. Fiul arbitrului de fotbal Adrian Porumboiu a învatat de mic ce este un ofsaid: „A fost sau n-a fost în copilaria mea însemna a fost sau n-a fost ofsaid. Asta discutam tot timpul cu colegii în pauze, erau discutii amuzante, cam ca la emisiunile care se fac acum dupa meciurile de fotbal.

O alta întrebare care mi se punea când eram mic era «Cu cine tine taica-tu? Cu Steaua sau cu Dinamo?». Si tot ei dadeau raspunsul, în functie de cine câstigase sau pierduse meciul ala“.

Pasiunea pentru fotbal a viitorului regizor nu se hranea doar cu discutii de chibiti: patru ani a jucat fotbal la Vaslui în copilarie, ajungând chiar sa înfrunte Dinamo, în finala campionatului national, la categoria cadeti. „Am luat bataie cu 13-2 de la Florentin Petre, Catalin Hâldan si Tararache. Trebuiau sa ne bata cu un 5-2, 6-2, dar nu cu atât. Noi eram obositi, ni se stricase autocarul pe drum, facuseram mult pâna la Bucuresti. Eu nu vedeam totusi înfrângerea asta ca pe o tragedie, abia asteptam sa ma întorc acasa, aveam o prietena“, si-a refacut repede moralul Corneliu Porumboiu. Regizorul crede ca va mai trece ceva timp pâna sa se faca în România filme despre fotbal: „Sunt destul de dificil de realizat, ai 11 personaje plus antrenorul si rezervele. În plus, genul asta de film prinde mai mult în SUA, unde se fac filme despre baseball“.

Pe Nora Iuga, sotul sau, poetul George Almosnino, a convertit-o repede la rapidism: „Eu când m-am casatorit n-aveam habar de fotbal, dar m-am gîndit ca o femeie ca sa pastreze iubirea barbatului trebuie sa îi împartaseasca pasiunile. George era rapidist din familie, tatal lui fusese rapidist, bunicul lui la fel. A treia oara când am mers cu barbatul meu sa vedem Rapidul nu stiam nimic, eram atenta doar la miscarile jucatorilor de pe teren. Si baga un jucator al Rapidului mingea în poarta si toti din jurul meu se ridica si striga «Goooooool!», iar eu parca luata de o forta din afara mea, de un magnet, am sarit în picioare si am strigat «Goooooool!». Niciodata nu m-a îmbratisat si nu m-a sarutat sotul meu cu mai multa dragoste. Devenisem microbista si asta a fost ca un fel de consolidare a relatiei dintre noi“. Nici astazi, Nora Iuga nu se uita singura la spectacolele pe iarba ale visiniilor. „Barbatul meu a murit în ’93 si eu, de fiecare data când joaca Rapidul, iau poza lui, o proptesc cu fata spre televizor de o vaza de lemn veche, de la bunica, si îi spun: «Uite, Nino, joaca Rapidul!»“, sta înca poeta alaturi de sotul ei la meciuri.

Dragostea pentru echipa din Giulesti au mostenit-o si fiul, balerinul Tiberiu Almosnino, si nepotul sau, asa cum au mostenit si admiratia pentru evolutiile echipei nationale a Braziliei. „Noi suntem o familie de artisti si nici o echipa nu stie sa faca din fotbal arta asa cum face Brazilia“. Cât priveste Euro 2008, Nora Iuga are încurajari înflacarate pentru echipa lui Piturca, dar sperante mici: „Eu sunt idealista si optimista, dar în acelasi timp nu sunt lipsita de simtul realitatii. S-ar putea sa faca un meci nul cu Franta, dar mai departe nu stiu daca o sa faca ceva“.

Actorul Marcel Iures a descoperit ce sta în spatele unei echipe englezesti de legenda în timpul filmarilor la „Goal!“, pelicula în care a interpretat rolul antrenorului echipei Newcastle United. „Totul e impresionant, începând de la dimensiunile bugetului si pâna la dimensiunile stadionului. Am fost invitat la un meci dintre Liverpool si Newcastle, pe un stadion de 80.000 de locuri, unde toata lumea scanda si cânta. Sunt diferente enorme între fotbalul englez si cel balcanic, în fotbalul englez vezi matematica în miscare“. Dupa ce a înteles cum merg antrenamentele englezilor nu s-a mai mirat de preturile fabuloase puse pe capetele jucatorilor de Liga Campionilor.

„Sunt pusi la un antrenament sa repete aceeasi miscare de mii de ori, David Beckham e pus sa dea cu latul de 8.000 de ori pe zi, si le platesc suferinta, platesc faptul ca îi chinuiesc îngrozitor. Englezii si nemtii sunt niste masinarii de razboi în fotbal“. Marcel Iures spera sa vada nationala României calificata în semifinala. „Consider ca este eroic sa speri lucruri din astea. Când fotbalistii români sunt târâti în toata confuzia din industria fotbalului, prin toate manipularile astea infecte cu bani, cu arbitri, sa vrei sa ajungi în semifinala e o dementa“.

Criticul literar Nicolae Manolescu se fereste sa faca pronosticuri, pentru ca spune ca n-a avut niciodata gura aurita în materie de scoruri la fotbal. Cea mai scumpa amintire dintr-o viata de iubitor al înfruntarilor în 11 îi vine din 1986, de pe stadionul de la Sevilla, când Steaua a câstigat Cupa Campionilor Europeni. „Noaptea aceea, în care toata lumea s-a dus la aeroport sa-i astepte pe jucatori... Mi se pare ca nici nu a existat, ca meciul acela nici nu a avut loc. E atât de departe fata de ceea ce se întâmpla acum în fotbalul românesc încât pare de domeniul fabulosului, pare fictiune. Daca n-as fi citit în ziarele frantuzesti de sport, care fac un istoric al competitiei, ca Steaua este a 31-a câstigatoare a Cupei Campionilor, nici n-as mai fi crezut acum ca s-a întâmplat“.

Mircea Mihaies are alte amintiri dragi din fotbal: „Una este, dincolo de orice dubiu, semifinala Campionatului Mondial din 1982, când s-au întâlnit Germania si Franta. Dincolo de episodul Battiston (fotbalistul francez accidentat bestial de portarul german, Schumacher, care i-a scos câtiva dinti si i-a provocat paralizia coloanei vertebrale), am vazut atunci un fotbal de cea mai înalta clasa si un fotbalist, Platini, genial. Nu pot decât sa regret ca acelasi personaj face astazi, în fruntea UEFA, o figura cu totul dubioasa. Al doilea ar fi, din 1974, minutul unu al finalei dintre Olanda si Germania. Cruyff, capitanul «portocalei mecanice», a preluat mingea si a driblat, practic, întreaga echipa a viitoarei campioane mondiale. Asa ceva s-a vazut rarisim pe terenurile de fotbal si e posibil sa nici nu mai vedem prea curând, dat fiind stilul obstructionist de joc de azi“. Desi la Euro 2008 tine cu Italia, pe care vrea sa o vada în fotografia de final cu cupa în brate, spera ca în meciul cu România italienii sa prinda o zi proasta.

Poetul Emil Brumaru a fost portar în clasele a VII-a si a VIII-a si fundas, sau „bec“ cum i se spunea postului în curtea scolii. „Nu eram agresiv, eram aparator“, si-a lamurit el înca de pe atunci firea. În fotbal îl încânta cum se misca englezii: „Îmi placea foarte mult când era Mourinho la Chelsea, îmi place foarte mult Didier Drogba. Îmi mai plac si brazilienii“. Meciul care i-a ramas întiparit în minte pâna astazi a fost unul vazut la mare, în conditii vitrege. „Tin minte ca Germania a batut Italia în ultimele minute. M-a durut sufletul. Eram atunci într-un grup si era un scandal de nedescris: doamnele voiau sa se uite la ceva, noi voiam sa vedem meciul si am ajuns la o solutie de compromis: sa punem doua televizoare unul peste altul. Au fost apoi niste certuri infinite pe cine sa dea sonorul mai tare“.

Actorul Marcel Iures vrea sa devina producator de de de film

31 May-06 Iune 2008 (interview)

"Nu avem exercitiul de a scrie povesti in care sa ne recunoastem toti"

Ati avut la Iasi, in cadrul Festivalului Euro Art, doua reprezentatii ale spectacolului Capra sau Cine e Sylvia? al Teatrului Act din Bucuresti. Cum a fost publicul?

In primul rind, a fost un public numeros. Este celebrul public iesean, extrem de cald, extrem de educat, prompt. Un public destept si un partener minunat in cultura.

Ati venit la Iasi cu un spectacol de teatru. Ce preferati: scena sau sa-l impuscati pe Bruce Willis?

Festivalul de teatru a creat deja dependenta iesenilor. De-acum nu vrem doar bifata actiunea, ci un festival de top

Iasul s-a conectat Festivalului de Teatru, demonstrând ca publicul e de mult timp nedreptatit în acest domeniu artistic. Seceta a fost atât de mare încât salile au gemut de spectatori, mai putin în seara de joi, când s-a înregistrat singura sincopa din repertoriu.

În crestere

Pentru ieseni a contat mai ales întâlnirea cu titani ai scenelor bucurestene, impactul valorii asupra spectatorilor fiind urias. Ion Caramitru, Mircea Diaconu, Marcel Iures, Mircea Albulescu, Adriana Trandafir, Alexandru Repan au reusit sa hipnotizeze publicul. Spectacolele, unele în mare voga pe scenele din tara, au confirmat si la Iasi cronicile foarte bune de care s-au bucurat. Actorii nu au venit sa îndeplineasca doar o formalitate, au dat totul pe scena. Anuntat ca festival de comedie, EuroArt a avut aproape de toate: comedie de limbaj sau de situatii, în stare pura sau asezonata cu situatii tragice. Diversitatea nu a fost însa si pe placul criticii, Oltita Cântec acuzând lipsa unei directii bine stabilite. “Eu nu am reusit sa înteleg ce anume au vrut sa trateze organizatorii. Multe piese nu au fost de comedie, chiar daca uneori exista un efect comic, nu asta era caracteristic spectacolelor respective. Au fost probleme legate de selectie si de titulatura festivalului însa remarc o crestere fata de anul trecut si astept ca tendinta aceasta sa se pastreze si pentru anul viitor”.

Din bucatarie

Toate trupele au fost cazate la Motel Bucium, unde dupa terminarea spectacolelor s-a stat la “taclale” pâna spre dimineata despre probleme de rol si de compozitie.

Organizatorul “Euro Art”, Adi Afteni a spus ca pentru studenti a fost o ocazie foarte buna sa afle secretele profesiei direct de la sursa. Oltita Cântec a apreciat ca e un câstig pentru trupele studentesti sa joace pe scena unui festival în care apar actori consacrati.

Nu tuturor le-a priit întâlnirea cu Iasul, cel mai nemultumit fiind pianistul Johnny Raducanu. În spectacolul cu Ion Caramitru, celebrul jazzman a fost pus sa cânte la pianina, în loc de pian. “Am ajuns sa cânt la Iasi ca într-un cabaret. În tineretea mea, la Iasi exista câte un pian în fiecare casa”, s-a plâns muzicianul la conferinta de presa.

Contactat de 7est, a adaugat ca se simte ignorat la Iasi.

Lumini si umbre

Tot la neîmpliniri trebuie bifata absenta nemotivata a celor de la Metropolis, exact cum s-a întâmplat si anul trecut, cu anularea spectacolului cu Claudiu Bleont, care si-a rupt piciorul peste noapte.

Însa celelalte trupe din Bucuresti au facut senzatie. Teatrul D’aya, cu Cris Simion si Cristi Iacob, a oferit un regal, la fel ca si anul trecut. De altfel, regizoarea Cris Simion îi “avertizeaza” pe ieseni: “Ma voi întoarce în iunie. Avem o alta piesa pe care vrem sa v-o prezentam pentru ca se vede ca avem public aici.”

Un spectacol ireprosabil au sustinut Florin Piersic Jr. si Petre Fumuru, o comedie la care spectatorii au râs cu pofta. Înca de la orele diminetii cei doi actori erau la Casa de Cultura a Studentilor pentru repetitii. Rezultatul: o comedie de limbaj jucata perfect. Dezamagitoare a fost prestatia craiovenilor de la Teatrul National “Marin Sorescu”, care au avut ezitari în jocul actoricesc. Criticul de teatru Oltita Cântec a acuzat textul si regia acestui spectacol.

Publicul

Festivalul a adunat anul acesta aproape 7.000 de spectatori. Diversitatea oamenilor care au vazut spectacolele a fost evidenta: de la copii de liceu pâna la persoane recunoscute în cultura ieseana. Ponderea spectatorilor pâna în 35 de ani a fost însa coplesitoare. Uneori lipsa de bun simt si-a spus cuvântul: bliturile straluceau aproape la fiecare minut si nu rareori s-au auzit telefoane sunând în timpul spectacolelor. Reactiile actorilor la acest tip de comportament au fost dezinvolte si parca faceau parte din regie.

Îngramadeala de la Teatrul Luceafarul, cu o capacitate de 450 de locuri, a demonstrat, daca mai era nevoie, lipsa unei sali adecvate spectacolelor mari, idee asupra careia a insistat si Ion Caramitru.

Planuri de viitor

Adi Afteni deja s-a gândit la felul cum va arata festivalul anul viitor: “Euro Art în 2008 va contine 7 piese studentesti, 7 trupe de profesionisti si 7 companii teatrale din Europa. Festivalul va ramâne unul de comedie, spun asta ca sa nu existe dubii.”

Source: 7est.ro

Festivalul "EuroArt s-a incheiat cu un recital Marcel Marcel Iures

Iasul a fost, timp de o saptamina, locul in care si-au dat intilnire, in cadrul aceluiasi eveniment, Festivalul de teatru "EuroArt", nume mari ale scenei romanesti. Ultimul spectacol al celei de-a II-a editii a festivalului - "Capra sau Cine e Sylvia?" a fost si cel mai asteptat, pentru ca din distributie a facut parte si Marcel Iures, care ne-a marturist ca s-a simtit extraodinar la Iasi.

Cine este Sylvia? Si ce legatura are cu capra? Titlul nu spune nimic despre piesa in care a jucat simbata si duminica seara Marcel Iures, insa trezeste alte intrebari si mii de raspunsuri. Duce cu gindul la o cautare, la un mister pe care ai puterea sa il afli daca esti indeajuns de curajos sa il cauti.

Cei care au umplut sala si chiar scena Casei de Cultura a Studentilor - pentru ca spectacolul s-a jucat intr-un spatiu restrins, scaune fiind amplasate chiar si pe scena - l-au si aflat. "Capra sau Cine este Sylivia?", in care iesenii au avut bucuria de a-l revedea, dupa citiva ani, pe Marcel Iures, este o poveste pe care multi ar considera-o oribila, neortodoxa, pacatoasa, o nascocire perversa greu de inghitit. De ce? Pentru ca in ea se vorbeste despre un barbat, un arhitect de succes, casatorit cu o femeie extraodinara, cu un baiat inteligent, care se indragosteste de o capra, cu care intretine realtii sexuale si despre care crede ca este la fel de indragostit de el ca si dinsul de ea.

Este o nebunie, ar spune multi, insa Marcel Iures si Emilia Dobrin si-au jucat rolul atit de bine, incit nu te putea ingrozi ideea sau chiar imaginea mentala, ci puteai doar ride cu lacrimi. "Este o piesa cu care pina si noi, actorii, am fost nevoiti sa ne obisnuim", spune Marcel Iures, fondatorul teatrului Act din Bucuresti. "A fost foarte bine la Iasi, pentru ca celebrul public iesean a fost la fel de cald, de prompt, in numar la fel de mare ca intotdeauna. Ma bucur ca a simtit toate nuantele acestui spectacol", ne-a spus Marcel Iures.

Parerea este impartasita si de Marius Damian, un actor care si-a format deja un nume printre membrii tinerei generatii. El a participat si la prima editie a festivalului de teatru de la Iasi.

Spre deosebire de anul trecut, editia de anul acesta a festivalului "EuroArt" a adus pe scena ieseana nume notorii, precum Ion Caramitru, Adriana Trandafir, Florin Pieric Jr., Mircea Albulescu, Mircea Diaconu, Marius Bodochi, Magda Catone, Alexandru Repan.

Timp de o saptamina, organizatorii, Fundatia Culturala Timpul, a programat cite trei spectacole pe zi, in trei locatii diferite, toate bucurindu-se de o prezenta numeroasa, ceea ce demonstreaza inca o data ca Iasul are public pentru teatru, dar ca marile spectacole si evenimente care sa il atraga lipsesc, cel mai adesea. Chiar si sala Ateneului, singura in care intrarea a fost libera, pe scena careia au urcat trupe studentesti din mai multe orase, a avut un public numeros seara de seara.

Festivalul, care a fost organizat de Fundatia Culturala "Timpul", cu sprijinul Ministerului Culturii, al Primariei Iasi, Consiliului Judeatean si Universitatii de Arte "George Enescu", face parte din programul "Iasi 600".

Marcel Iures povesteste la Act cum poti sa te îndragostesti de o capra

Marcel Iures, Andi Vasluianu, Marius Manole si tinerii actori implicati în Festivalul de Teatru Ideo Ideis sunt invitati sâmbata, de la ora 17.00, la emisiunea "Garantat 100%", moderata de Catalin Stefanescu la TVR 1, pentru a vorbi despre Festivalul de Teatru Tânar.

Invitatii lui Catalin Stefanescu vor oferi amanunte despre cea de-a treia editie a Festivalului de Teatru Tânar, desfasurat la Alexandria, în perioada 7-14 august.

Ideo Ideis va cuprinde si anul acesta competitia propriu-zisa, atelierele festivalului, unde vor fi sustinute seminarii si conferinte cu personalitati marcante ale teatrului românesc, cinemateca târzie si evenimentele speciale. Catalin Stefanescu este un sustinator constant al acestui proiect si face parte din juriul festivalului.

Conceptul de Ideo Ideis s-a nascut în vara anului 2006, la initiativa unor tineri care doreau sa faca ceva mai mult pentru iubitorii de teatru. Dorinta a pornit dintr-un instinct natural, acela de a juca teatru în limba româna. Înca de la prima editie, Ideo Ideis a tinut sa sustina ideea de teatru clasic si simplu, de "teatru în teatru", "pe scena".  Presedintele de onoare al Festivalului de Teatru Tânar este actorul Marcel Iures.

Festivalul "EuroArt" propune o cura intensiva de teatru timp de o saptamina

Marcel Iures, Adriana Trandafir, Mircea Albulescu, Florin Piersic Jr., Petre Fumuru, Johnny Raducanu, Ion Caramitru, Mircea Diaconu si multi alti actori cunoscuti, membri ai 21 de trupe de teatru din tara si din Moscova, sint invitati sa participe la cea de-a II-a editie a Festivalului de teatru "EuroArt". Evenimentul, care are inclus in program cite trei spectacole pe zi, se desfasoraa in perioada 19-25 mai la Casa de Cultura a Studentilor, Teatrul Luceafarul si Ateneul Tatarasi.

Timp de o saptamina, pe scenele iesene vor urca mai multi actori cunoscuti decit au fost prezenti la Iasi in ultimii patru-cinci ani. Marcel Iures, Adriana Trandafir, Mircea Albulescu, Florin Piersic Jr, Petre Fumuru, muzicianul Johnny Raducanu, Ion Caramitru, Mircea Diaconu, Alexandru Repan, Razvan Fodor, Alexey Zuev, Marina Kangeleri sint doar o parte dintre numele care vor fi prezente la cea de-a II-a editie a festivalului de teatru „EuroArt", organizat de Adi Afteni. Evenimentul va incepe pe 19 mai si se va incheia pe 25.

"Pentru Iasi, acest festival este doar inceputul unui lucru frumos. Insa abia de la anul Iasul va avea un festival de teatru cu greutate si cu rasunet europea, pentru ca orasul merita ceva mare", mentioneaza Felix Afteni. El planuiste sa aduca, anul viitor, trupe din strainatate si sa transforme festivalul intr-unul international, de mare impact.

In plus, Afteni ne-a spus ca festivalul de anul viitor va fi realizat sub patronajul UNITER. Pentru a aduce anul acesta la Iasi cele 21 de trupe invitate, Afteni a investit peste 2,7 miliarde de lei vechi. "I-am invitat la deschidere pe ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, si secretarul de stat Virgil Nitulescu. In plus, am invitat si critici din «garda veche», dar si o parte dintre cei noi, ale caror nume prefer sa nu le divulg inca", spune Afteni.

Criticii vor sustine pe toata perioada festivalului workshopuri cu studentii de la Universitatea Arte. Daca workshopurile se adreseaza doar studentilor, spectacolele sint pentru toti iesenii.

In cele sapte zile de festival sint programate cite trei piese pe zi, in trei locatii diferite si la ore diferite. „Iesenii vor trebui sa aleaga intre Ion Caramitru, Johnny Raducanu si Mircea Albulescu. Desi cele doua piese sint programate la ore diferite, va fi destul de greu sa ajungi de la una la alta", avertizeaza Afteni. 

* Ion Caramitru si Johnny Raducanu, precum si Mircea Albulescu sint chiar invitatii de seama ai primei zile de festival. Spectacolul „Dialoguri si fantezii in jazz" este programat luni, de la ora 20.00, la Teatrul „Luceafarul", in timp ce „Sinziana si Pepelea", din distributia caruia face parte si Mircea Albulescu, va avea loc de la ora 22.00, la Casa de Cultura a Studentilor (CCS). 

* Festivalul continua marti, de la ora 18.00, cu piesa „Ploita", realizata de studentii Facultatii de Teatru Chisinau. De la ora 20.00, iesenii o vor putea vedea pe Adriana Trandafir, la Teatrul „Luceafarul", in „Dragostea dureaza trei ani", iar de la ora 22.00, la Casa de Cultura a Studentilor, pe Florin Piersic Jr. si pe Petre Fumuru, in „Zaruri si carti". 

* Tinerii actori de la Departamentul de Teatru al Universitatii de Arte din Iasi vor urca pe scena miercuri, de la ora 18.00, cu piesa „Cerere in casatorie". Apoi, de la ora 20.00, la „Luceafarul", Mircea Diaconu si Alexandru Repan ne vor prezenta „Variatiuni enigmatice".  Razvan Fodor, de la teatrul Metropolis din Bucuresti, va juca, de la ora 22.00, la Casa Studentilor, in piesa „No One". 

* Joi programul va fi deschis de studentii de la Bucuresti, cu piesa „A douasprezece noapte". De la ora 20.00, actorii teatrului de stat din Oradea vor juca in „Comedie pe intuneric", iar cei de la Teatrul National „Marin Sorescu", in „Cinta maica-mea in far", de la ora 22.00, la Casa Studentilor. 

* Vineri, studentii de la Craiova vor juca in „Povesti de familie", de la ora 18.00, la Ateneu; actorii de la Teatrul National din Botosani - in „Visul unei nopti de vara", la „Luceafarul", la ora 20.00, iar echipa de la Nationalul iesean - la Casa Studentilor, de la ora 22.00, in „Nevasta lui Hans sau Ce sa caute un inger in orasul acesta". 

* Simbata, de la ora 18.00, la Ateneu se joaca „Mistretul cu dintii de argint", spectacol conceput de studentii ieseni. Prima piesa a trupei din Moscova, teatrul „ApARTe", din care fac parte Alexey Zuev si Marina Kangelari, se va juca la „Luceafarul", de la ora 20.00. Piesa se intituleaza „Dupa caderea cortinei". Invitatul de onoare al zilei de simbata este Marcel Iures, care va juca, la Casa Studentilor, de la ora 22.00, in „Capra sau Cine e Sylvia". 

* Duminica, de la ora 18.00, studentii-actorii de la Tirgu Mures vor intepreta povestea „Fantomelor Madridului", iar de la ora 20.00, la „Luceafarul", trupa moscovita prezinta spectacolul „Sotia din Sakhalin". Recitalul lui Marcel Iures din spectacolul „Capra sau Cine e Sylvia", care va avea a doua reprezentatie la Casa Studentilor, va incheia „maratonul" de teatru

ACTORUL ROMAN CARE A CUCERIT HOLLYWOODUL PARTICIPA LA FESTIVALUL DE TEATRU EUROART

Iuresul din Marcel Iures se va dezlantui la Iasi saptamâna viitoare. Iesenii îl vor putea admira pe cel mai prezent artist în cinematografia internationala la Casa de Cultura a Studentilor. Astfel, pe 24-25 mai, trupa Teatrului “Act” din Bucuresti va sustine, de la ora 22.00, spectacolul “Capra sau Cine e Sylvia?”. Iures a primit de doua ori titlul de cel mai bun actor de teatru din România. De mai bine de 13 ani, este presedintele Fundatiei Cultural Artistice Teatrul ACT, prin care s-au pus bazele primei scene independente din tara. Pe lânga activitatea remarcanta din teatru, Iures este extrem de cunoscut si pentru distribuirea sa în filme americane ca Interviu cu un vampir, Amen sau Goal!.

7est: Care e perceptia dumneavoastra despre Iasi?

Marcel Iures: E fosta capitala a României, e un mare oras, cu intelectuali de mare rasa, de mare anvergura. Am fost ultima data la Iasi acum 2-3 ani si am baut o Frâncusa foarte buna de Cotnari. Iasul are dreptul sa-si dispute titlul de capitala culturala. Monopolul nu mai e detinut de Bucuresti, în afara de niste cifre aflate în statisticile raului. Capitala ar fi trebuit sa aiba cele mai multe miscari de profunzime în domeniul cultural, dar nu e asa, va spun eu.

Cum se vede de pe scena apetitul pentru teatru al publicului de la noi?

Eu sunt fericit si toti actorii români se simt bine sa aiba un asemenea public bine pregatit, destept si mult prea îngaduitor dupa parerea mea. Înca nu s-a obisnuit sa fluiere la prostii. E normal ca publicul sa aplaude din eleganta si din bun simt, au fost niste oameni pe scena care au depus un efort, asta e conventia. Problema nu e aplaudatul, ci prezenta masiva la orice prostie.

Este Marcel Iures multumit de situatia lui financiara si cum a ajuns sa fie distribuit în atâtea filme straine?

În zona asta nu am nici un fel de neliniste. Am doi agenti care lucreaza pentru mine si o fac foarte bine.

Ce va irita la România?

Aici e de discutat. Sunt multe de vorbit. Acum ne place, apoi o festelim. Cel mai greu e nu când omul trebuie sa aleaga între bine si rau, ci în interiorul acestor doua categorii. Sunt multe de vorbit. Acum nu ne place, dupa aia o iubim, apoi o dispretuim, profitam de ea si cadem în genunchi si tot asa. Omul modern, încercând sa scape de ideologia nationala si de ideea de grandoare a unui popor, a unei natii, ajunge sa aiba un comportament schizofrenic. E greu sa fii coerent vizavi de ideea de stat sau de patrie, dar reusim sa avem o relatie fluida cu limba si cultura noastra.

Se va schimba dupa “Si restul e tacere...”, genul de poveste pe care îl propune filmul românesc?

Din pacate n-am vazut filmul lui Nae Caranfil integral dar, normal, ar trebui sa se schimbe, pentru ca viata e mult mai bogata decât arata filmele facute la noi. Nu zic ca nu sunt valabile, dar e un lucru de asteptat, chiar de provocat. Ar fi surprinzator sa nu se întâmple, sa nu se nasca alte tipuri de filme.

Un buget mare poate salva o idee neinspirata?

Se poate cu bani multi sa faci o tâmpenie mare cât casa, dupa cum se poate face cu bani putini, cu mult entuziasm si limpezime, un lucru senzational. Dar banii pot influenta orice, oricât, oricând, în orice sens.

Sunteti implicat acum în proiecte?

Încerc sa pun pe picioare câteva proiecte de cinema, dar deocamdata nu pot sa va spun mai multe. Sunt povesti românesti, cu regizor si actori români.

Care mai e relatia actor-critic?

Trebuie sa existe o relatie coerenta între artisti si cei care traduc pentru public. Ea nu exista sau e timida si distorsionata. Criticii traiesc într-o lipsa de importanta, iar când o au, si-o dau prea mult. Artistii nici nu mai pun baza cam de multisor pe ce spune critica.

Ce vi se reproseaza cel mai des?

Habar n-am, fel de fel de lucruri. Cred ca cel mai des ca sunt în întârziere, ba ca sunt prea devreme, lucruri care tin de masura.

Ce ne puteti spune despre piesa “Capra sau Cine e Sylvia?” care se va juca la Iasi saptamâna viitoare?

Piesa are înca un subtitlu care de fapt tine de o nuanta filosofica, despre ce a stat în spatele acestui text, “note pentru o definire a tragediei”. În finalul piesei, animalul despre care e vorba tot timpul si pe care nu-l vedem, moare. Fiind vorba despre o capra, asta ne trimite la tragedia greaca, la Freud. Mai mult nu vreau sa va spun pentru ca publicul sa se bucure de piesa

Nu am amintiri. Ar trebui sa ne îmbatam ca sa le povestesc

Source:  Astazi.ro

Marcel Iures: "Mi-as dori sa joc într-un basm"

ACASA - Marcel Iures, între Bucuresti si Hollywood

Fundatia Teatrul Act, al carei presedinte este actorul Marcel Iures, a amenajat si inaugurat în toamna lui 1998 un spatiu propriu, destinat spectacolelor de teatru, muzica, dans, film sau expozitiilor. Acesta se afla pe Calea Victoriei la numarul 126.  

Jurnalul National: Cu zece ani în urma puneati bazele unui teatru independent, care în virtutea intemperiilor sociale a rezistat. Ati avut si aveti în continuare grija de el. Totodata jucati în teatru, faceti film. Plecati din România si va întoarceti mereu aici. Nu ati parasit aceasta tara, desi ati fi putut. Ce va tine?

Marcel Iures: Plec oriunde, oricînd si revin mereu în România. Sînt român si apartin culturii române. Sînt în serviciul acestei limbi, al acestei mari culturi si nu am nici un motiv sa ma consider diferit, mai cu mot sau sa revendic ceva.  

Multi spun ca sînteti un artist mai special, diferit de altii si care v-ati implicat în crearea, la propriu, a unui teatru. Cum e sa mentii o institutie aici, fara banii statului?

Daca nu esti singur nu e greu. Or, asta e valoarea oricarui efort care devine comun. Efortul are valoare în masura în care se face împreuna cu cineva. Sînt putine arte în care creatorul e singur.  

Va pun o întrebare banala, care vi s-a pus, cred, de multe ori. Ce este pentru dumneavoastra Teatrul Act, ce reprezinta acum acest loc, care atrage publicul de orice vîrsta, dar în special pe tineri?

În ultimii ani mi s-a tot pus aceasta întrebare, într-adevar. Pot fi diverse raspunsurile. Teatrul Act constituie un raspuns al meu la ceea ce cred ca este viata, la ceea ce mi se pare important sa faci pe lume – dincolo de raspunsurile la “lovituri‘‘, la “o nevroza‘‘ care se instalase acum vreo 14 ani. Este un raspuns cinstit si nu are nimic emfatic; nu e o demonstratie nici de putere sau de rebeliune si nici de nesupunere. Lucrurile facute cu emotie exclud dubiile din zona psihiatrica în care sîntem împinsi usor, usor de sisteme, de viteze etc. E foarte simplu: daca e un lucru bun, e în regula. Dupa zece ani nu mai am dubii ca nu e un lucru bun. Problemele noastre, ale celor care am arat acest loc destul de virgin, se multiplica. Trebuie sa gasim masura în interiorul binelui – aici e problema, si de aceea e mult mai greu. Sa faci diferenta între bine si rau e OK. Nu e atît de complicat pe cît se sustine. Sa faci însa diferentele între diversele soiuri de bine, între masura lor, este infinit mai complicat.  

Ati urcat Teatrul Act din pivnita la etaj, în sensul ca ati deschis si un spatiu de lectura.

E o biblioteca oferita publicului. Aici pot fi recitaluri, lansari de carte, lecturi publice, orice.

Ati oferit o mare sansa artistilor tineri sa vina la “Act‘‘ sa faca teatru. Acum mergeti spre zona, poate, cea mai sensibila si cea mai importanta, scoala. Va implicati direct si în educarea spectatorilor, prin familiarizarea elevilor din licee cu lumea artistica, cu activitatea specifica unui teatru.

Da, tot cu ajutorul spectacolului de teatru. Nu facem altceva decît sa oferim un lucru absolut firesc – o substanta hranitoare într-un galantar în care am prins de veste ca lipseste.  

Stim ca Teatrul Act are pîna la sfîrsitul anului mai multe proiecte interesante. Care sînt proiectele personale pe 2008 ale artistului Marcel Iures în teatru si în film?

În teatru mi-as dori sa joc în unul din basmele pe care le va pune în scena la Teatrul Act Alexandru Dabija. În film am doua proiecte în România, în limba româna, cu bani românesti. Am alte cîteva proiecte de film în America si în Europa.  

E mult pentru dumneavoastra?

Vom vedea, cine stie ce e mult. Nu stie nimeni ce e mult si nici ce e putin. Putinul este socotit în general ca o lipsa. Or, lipsa nu e putin. Lipsa e lipsa.

Teatru “la pachet”

Marcel Iures a înfiintat Fundatia Teatrul Act în 1995 împreuna cu un grup de prieteni. Atunci a stat pe santierul care a devenit ulterior Teatrul Act. A fost în febra cautarilor. A gasit sprijin, mizînd pe oamenii de valoare. O face si acum. Ca o avanpremiera a aniversarii unui deceniu la toamna, a fost inaugurata zilele trecute sala de lectura a Teatrului Act, într-un spatiu închiriat de la etajul aceleiasi cladirii. Aici vor fi concerte, lansari de carte, discutii etc. Este considerat locul “secret‘‘ al celor care doresc sa citeasca în voie ziare sau o carte buna, sa stea la o cafea sau la un ceai, servind si o prajitura de casa, pregatita dupa retete traditionale românesti.

Pîna la sfîrsitul anului se vor desfasura mai multe programe si proiecte, printre care unul dedicat elevilor din Sectorul 3 al Capitalei. “Teatrul face pACT cu gashca ta din liceu‘‘ – îi anunta pe elevi echipa Teatrului Act, care are în vedere opt spectacole în 2008.

Marcel Iures, un artist independent cu un teatru independent si care se împarte între Bucuresti si Hollywood, a prezen-tat de curînd jurnalistilor proiectele teatrului “la pachet‘‘: “Pachet cu basme‘‘, “Pachet Ada Milea‘‘, “Pachet cu jazz‘‘ etc.

Istoria jazzului in concerte si basme povestite de actori la teatrul Act

Muzicianul Vlad Popescu va prezenta la Teatrul Act "Istoria jazz-ului in concerte", in timp ce regizorul Alexandru Dabija va demara programul "Calatorii in fabulos", in care actorii vor povesti basme, anunta institutia de spectacole luni intr-o conferinta de presa.

La implinirea a 10 ani de existenta a tetrului Act, reprezentantii institutiei de spectacole au prezentat pogramele desfasurate in ultimii ani, care se vor continua, precum si noile proiecte. Interpretii Vlad Popescu si Cristian Soleanu vor sustine o serie de recitaluri prin care vor reda istoria jazz-ului. Prezent la conferinta, Vlad Popescu a spus ca isi propune "relansarea acestui fenomen, care a suferit foarte mult" si ca asteapta cat mai multi tineri dornici sa cunoasca acest curent.

Regizorul Alexandru Dabija a spus ca "visul" sau de mai multti ani este sa realizeze o serie de spectacole cu basme populare romanesti. Acestea vor fi povestite de actori, pe un fond muzical, si uneori cu ajutorul unor proiectii video, pentru a ilustra anumite scene. Programul "Calatorii in fabulos" este, potrivit initiatorului sau, Alexandu Dabija, o incercare "de a lucra cu limba romana", care "nu este complet pierduta".

Din 2006, Teatrul Act s-a implicat in programe speciale, precum "Teatrul face pACT cu gaska ta din liceu", prin care a incercat sa atraga liceenii la spectacolele de teatru. "S-a vehiculat prin mass-media ca tinerii sunt toti dragomani, nihilisti... Sa nu uitam ce au facut in domeniul informaticii, sau in matematica. Nu putem trata tanarul roman cu indiferenta, nu putem sa avem preconceptii despre tanarul care se formeaza", a spus Marcel Iures, directorul teatrului.

Programul este deruluat in parteneriat cu Primaria Sectorului 3, care subventioneaza spectacole ale teatrului Act, la care sunt invitati liceenii din institutiile din acest sector, printr-o promvare in scoli. "Elevii vin intr-o forma organizata, neobligatorie", a subliniat Alexandru Dabija.

Ada Milea, care are propriul repertoriu la Act - o serie de spectacole de muzica si teatru -, a spus la conferinta ca, stiind ca vor veni liceeni, se astepta sa fie haos in sala. Duminica seara, ea a interpretat, alaturi de Bogdan Burlacianu, "Nasul", dupa Gogol, spectacol primit foarte bine de elevi, care au cerut mai multe bis-uri.

"Cred ca cele mai multe bis-uri din viata mea le-am primit aseara", a spus cantareata. Din repertoriul la Teatrul Act al Adei Milea, fac parte spectacolele "Quijote", dupa Cervantes, si "Nasul", care vor fi urmate de "Apolodor", dupa Gellu Naum, cu premiera pe 14 mai.

Tot din 2006, Teatrul Act are propriul sau festival de muzica clasica, "Tinerii si Muzica", in cadrul caruia au sustinut recitaluri mai multi interpreti, printre care si Alexandru Tomescu, detinatorul viorii Stradivarius, castigata in august 2007 in urma unui concurs organizat de Ministerul Culturii.

Teatrul Act a inaugurat si Sala de lectura - o biblioteca, ce cuprinde carti de teatru, unde se serveste ceai, si care va constitui un "spatiu de intalnire". In Sala de lectura, care se va deschide publicului pe 7 mai, vor avea loc concerte, expozitii, lansari de carte, dezbateri si alte evenimente culturale.

Stabilit in subsolul cladirii de pe Calea Victoriei, nr. 126, in septembrie 1998, Teatrul Act a avut, in cei 10 ani de activitate, 44 premiere, a sustinut mii de reprezentatii, a debutat pe scena romaneasca, in spectacole–lectura, si a facut cunoscuti publicului roman mai multi dramaturgi straini contemporani, printre care Neil LaBute sau David Mamet. In noiembrie anul trecut, Festivalul National de Teatru a inclus o sectiune speciala, dedicata "fenomenului" teatrului Act.

Fundatia Teatrului Act a fost infiintata in 1995 de Marcel Iures, iar printre membrii fondatori se numara regizorii Alexandru Dabija si Alexandru Darie, criticul Marina Constantinescu, creatoarea de moda Doina Levintza si arhitectul Octavian Neculai.

pAct cu Act

Infiintat acum 10 ani, Act-ul de pe Calea Victoriei a fost primul teatru independent, de proiecte din Romania, prima sa realizare fiind utopia lui Tommasso Campanella, "Cetatea soarelui", in regia lui Mihai Maniutiu, cu Marcel Iures si Adrian Titieni.

Deloc utopic se dovedeste astazi teatrul devenit in acest deceniu un important punct de reper in viata culturala bucuresteana si nu numai. La 10 ani de la infiintare, Act ne cheama acum la o noua intalnire cu teatrul, muzica, basmul, cartea si... ceaiul.

"Vrem sa va comunicam lucruri normale", a declarat Marcel Iures, directorul Teatrului Act, in deschiderea conferintei de presa care a avut loc ieri la sediul din Calea Victoriei. "In aceasta meserie nu putem fi ceea ce suntem decat oferind si cerand ajutor si, de aceea, am vrut sa ne bucuram impreuna de sintagma <<a fi impreuna>>." O serie de piese inspirate din basmele populare romanesti, in regia lui Alexandru Dabija, un program special derulat in colaborare cu primaria Sectorului 3 in liceele din Bucuresti, un pachet Ada Milea, despre care Alexandru Dabija a spus ca sper sa iasa la pensie de la Teatrul Act, un pachet de istorie a jazzului cu Vlad Popescu si o sala de lectura cu prajituri de casa, ceai si carti din domeniul artelor spectacolului...

"Teatrul Act a pornit din pasiunea lui Marcel Iures de a-si face jucaria asta. Si uite ca a ajuns la 10 ani...", a spus Alexandru Dabija, prezent la intalnire, unde a marturisit, de asemenea, ca ideea de a crea spectacole inspirate din basmele populare romanesti este "un vis, un cosmar, o obsesie" de ani intregi. "Ce forma vor avea si cum se vor desfasura tine de meteorologia artistica romaneasca", a mai decalarat regizorul. "Vrem sa demonstram ca povestea cu limba romana nu este pierduta, iar incercarile timide de a lucra in acest domeniu sunt bine-venite". In aceste spectacole, inscrise intr-o serie intitulata "Calatorii in fabulos", va fi combinata relatarea traditionala - facuta de clasicul povestitor -, cu personaje de poveste. Unele dintre idei vor fi ilustrate cu imagini filmate sau masti populare. "Va fi combinata relatarea traditionala, facuta de clasicul povestitor, cu aparitia surprinzatoare a unor personaje din poveste; un amestec de sezatoare si teatru popular in doze neasteptate", declara organizatorii.

Iar ideea de a forma si de a a educa publicul este, de asemenea, prezenta in toate programele teatrului. Incepand din 2007, la Act se desfasoara o campanie numita "Teatrul face pACT cu gashka ta de liceu", in cadrul careia sunt invitati la spectacole liceeni intre 15 si 18 ani, unii dintre ei luand astfel pentru prima data contact cu lumea teatrului. "Vin la teatru intr-o forma organizata, neobligatorie, copiii nu sunt tarati cu forta in sala", a spus Dabija, iar Ada Milea, cea mai recenta achizitie a teatrului, a declarat ca i-a fost frica de intalnirea cu liceenii, dar ca in finalul spectacolului "Nasul", unde au fost prezenti si elevi de liceu, a avut cele mai multe bisuri din cariera ei.

Un alt program important este cel initiat de muzicianul Vlad Popescu. In stagiunea urmatoare, va avea loc o serie de concerte de muzica jazz, in incercarea de a relansa "un fenomen care a avut de suferit foarte mult". Popescu a spus ca ar dori ca la fiecare concert sa existe un prezentator care sa faca publicului o incursiune in istoria muzicii jazz. "Publicul roman nu stie ce inseamna jazz-ul. Mi-am dat seama in momentul in care la spectacole asistau elevi de liceu care imi puneau, la finalul reprezentatiei, o multime de intrebari".

Cat despre "Sala de lectura" de la Act, un spatiu aflat la etajul doi al cladirii, Marcel Iures a declarat ca fondul de carte, deocamdata modest, va creste substantial. La o cana de ceai si o prajitura de casa, sala cu carti de si despre teatru va deschide si o alta perspectiva asupra artelor spectacolului. "Fara a-si propune sa fi un local monden, Sala de lectura va astepta lumea pentru a-i oferi o clipa in afara timpului, o clipa in anticamera spre personajele si realitatea lor din locul numit <<scandura>>".

Source: Ziua.ro

Teatrul lui Iures merge mai departe

Spectacole inspirate din basmele populare, concerte la care se va „preda“ istoria jazzului, întâlniri cu „gashka“ de liceeni din Capitala si ceai servit în „Sala de lectura“ - Teatrul ACT împlineste zece ani si merge mai departe cu proiectele de cultura independenta din Calea Victoriei, nr. 126.

De ziua lui, ACT-ul va primi în dar, în stagiunea viitoare, „Calatorii în fabulos“ - o serie de piese montate de regizorul Alexandru Dabija dupa povesti arhicunoscute. În aceste reprezentatii, relatarea traditionala va fi combinata cu aparitia unor personaje de poveste, iar unele idei vor fi ilustrate cu imagini filmate si povesti populare.

„Concertul de la ora 19.00“, un proiect de succes al teatrului, se va relua si în 2008. Noua editie cu spectacole clasice va aduce la clapele pianului Steinway & Sons (model B- 211) tineri muzicieni din noul val. Tot la capitolul sunete care ne gâdila într-un mod placut urechile, muzicianul Vlad Popescu va initia o serie de concerte de jazz, în care se va asculta muzica si se va povesti despre reperele istorice ale genului.

În plus, ramâne valabil „pACT“-ul încheiat, în martie 2007, cu „gashka ta din liceu“. Opt spectacole vor fi plimbate prin liceele din Sectorul 3 al Capitalei: „Nasul“, „Apolodor“ si „Quijote“, „Cui i-e frica de Virginia Woolf?“, „Amalia respira adânc“, „Demonul rosu“, „Orasul“ si „Creatorul de teatru“.

Bilant: 44 de premiere

Cei zece ani aniversari aduc la Teatrul ACT un nou spatiu de întâlniri: „Sala de lectura“, biblioteca-ceainarie de la etajul doi al imobilului din Calea Victoriei. Cei dintâi vizitatori, amatori de ceai si carte dedicata temelor din artele spectacolului, se vor putea delecta aici miercuri, 7 mai.
 
Teatrul ACT a fost inaugurat în septembrie 1998, la initiativa actorului Marcel Iures, a regizorului Alexandru Dabija si a criticului de teatru Marina Constantinescu.

„Cetatea soarelui“, dupa Tommasso Campanella, în regia lui Mihai Maniutiu, cu Marcel Iures si Adrian Titieni în distributie, a fost premiera din 24 septembrie 1998. De atunci si pâna astazi, Teatrul ACT a avut 44 de premiere

Ada Milea, "pachet" la Teatrul Act

Teatrul Act se pregateste sa aniverseze zece ani de activitate, ocazie cu care a organizat luni, 21 aprilie, o conferinta de presa, care spre dezamagirea multora dintre participanti, nu a anuntat niciun eveniment fastuos. Marcel Iures a anuntat inca de la inceputul intalnirii ca doreste sa declare “lucruri normale”, care vizeaza o perioada mai lunga de timp.

Nu s-au depanat amintiri despre cele 44 de premiere pe care le-a vazut scena Teatrului Act in cei zece ani de existenta, in schimb Marcel Iures , gazda evenimentului, si invitatii sai, Liviu Negoita, primarul Sectorului 3, regizorul Alexandru Dabija, Ada Milea , Bogdan Burlacianu si Vlad Popescu, au discutat despre proiectele, atat cele viitoare, cat si cele in curs de derulare la Teatrul Act.

Cat despre inceputuri, Alexandru Dabija a fost cel care a relatat pe scurt, cum s-a nascut acest teatru: “Teatrul Act a pornit din pasiunea lui Marcel Iures pde a-si face jucaria asta. Si iata ca dupa 10 ani, Teatrul Act si-a facut un nume in Bucuresti”.

Marcel Iures a declarat: “Ne apropiem, cu valizele pline, de o celebrare. Vom deschide bagajele pas cu pas in fata dumneavoastra si sper sa ne bucuram cu totii de o continuitate...”. Si asa a fost: pas cu pas, bagajele au fost deschise pe parcursul intalnirii, Teatrul Act oferind iubitorilor de teatru - si nu numai -, patru “pachete” cu bunatati pentru toate gusturile.

Pachetul 1 – “Teatrul face pACT cu gashca ta din liceu”, un proiect ce se deruleaza de patru ani in parteneriat cu Primaria Sectorului 3, in cadrul caruia Primaria achizitioneaza bilete la spectacolele prezentate pe scena Teatrului Act, distribuindu-le gratuit in licee.

Pachetul 2 – “ Ada Milea ”, ale carei spectacole “Nasul”, “Quijote” si “Apolodor” si-au gasit un “domiciliu” stabil pe scena de la Act.

Pachetul 3 – “Jazz” – un proiect coordonat de Vlad Popescu, care-si propune sa dezvolte o serie de concerte care sa se desfasoare de-alungul unei stagiuni, care au ca scop reabilitarea acestui gen muzical si prezentarea istoriei sale.

Pachetul 4 – “Visul – basmele” – un proiect care va fi coorodonat de Alexandru Dabija si despre care regizorul a declarat: “Este un soi de obsesie, un lucru pe care vrem sa-l facem de nu-stiu-cati ani”.

Totodata, Alexandru Dabija a anuntat ca se pregateste de noua colaborare cu Ada Milea si Bogdan Burlacianu, alaturi de care intentioneaza sa refaca, sub forma de concert, spectacolul “Habarnam” pe care l-a pus in scena la Teatrul Odeon, in urma cu cativa ani.

Regizorul Alexandru Dabija va monta o serie de piese inspirate din basmele populare românesti, în stagiunea viitoare a Teatrului ACT, care împlineste în toamna zece ani, programul urmând sa gazduiasca si concerte ce vor introduce publicul în istoria jazz-ului.

Alexandru Dabija a spus, la o conferinta de presa organizata luni, la Teatrul ACT, ca ideea de a crea spectacole inspirate din folclorul popular este un vis pe care l-a avut de ani de zile. "Vrem sa demonstram ca povestea nu este pierduta, iar încercarile timide de a lucra în acest doemeniu sunt binevenite", a spus Dabija. În aceste spectacole, înscrise într-o serie intitulata "Calatorii în fabulos", va fi combinata relatarea traditionala - facuta de clasicul povestitor -, cu aparitia surprinzatoare a unor personaje de poveste. Unele dintre idei vor fi ilustrate cu imagini filmate sau masti populare.

De asemenea, muzicianul Vlad Popescu a spus ca doreste sa initieze, în stagiunea urmatoare, o serie de concerte de muzica jazz, în încercarea de a relansa "un fenomen care a avut de suferit foarte mult". Popescu a spus ca ar dori ca la fiecare concert sa existe un prezentator care sa faca publicului o incursiune în istoria muzicii jazz. "Publicul român nu stie ce înseamna jazz-ul. Mi-am dat seama în momentul în care la spectacole asistau elevi de liceu care îmi puneau, la finalul reprezentatiei, o multime de întrebari".

În 2007, ACT a initiat programul "Teatrul face pACT cu gashka ta de liceu", care are ca obiectiv familiarizarea elevilor de liceu cu manifestarile artistice si, astfel, invita tinerii la teatru. "În trecut, am avut experiente ciudate cu liceenii, mai ales când eram eu liceana", a spus Ada Milea, care a avut o reprezentatie cu spectacolul "Nasul", la care au participat elevi de liceu. "Reactia tinerilor a fost foarte frumoasa. Am avut cele mai multe bisuri din viata mea".

"Se spune ca tinerii sunt gogomani, analfabeti si nihilisti. Nu este adevarat deloc", a spus directorul Teatrului ACT, Marcel Iures.

În stagiunea viitoare, Ada Milea va relua spectacolul "Apolodor", dar si "Quijote".

Pe 7 mai va fi deschisa, oficial, si sala de lectura a Teatrului ACT, o cafenea în care vizitatorii pot consulta si carti care abordeaza teme din artele spectacolului. Iures a spus ca, într-un an de zile, este posibil sa fie lansat un website dedicat noului spatiu al Teatrul ACT

"Unchiul Vanea” - Cea mai buna piesa la Gala Uniter

Marcel Iures este presedintele de onoare al Festivalului de teatru "Ideo Ideis"

Marcel Iures, Andi Vasluianu si Marius Manole, în juriul festivalului Ideo Ideis

Actorii Marcel Iures, Andi Vasluianu si Marius Manole se numara printre membrii juriului celei de-a treia editii a festivalului de teatru pentru tineri Ideo Ideis, de la Alexandria, care va avea loc între 7 si 14 august, transmit organizatorii.

De asemenea, în juriul festivalului mai sunt criticul de teatru Ana Maria Nistor, omul de televiziune Catalin Stefanescu si scenografa Alina Herescu.

"M-a sunat perechea aceea de «copii atomici» - le-am zis eu -, care tin de fapt în mâna si fundatia si tot conceptul. Toata chestia era în zona incredibilului. Mi-au spus ca sunt din Alexandria, vor sa faca un festival de teatru si vor sa fiu presedintele de onoare al festivalului. Asa a început totul. Este impresionant ce se întâmpla acum în acest oras. Nu are teatru, dar tinerii participanti sunt foarte talentati. M-a impresionat cât de implicati sunt, motiv pentru care încerc sa ajut cât pot", spune Marcel Iures, presedinte de onoare Ideo Ideis.

La începutul lunii aprilie au început înscrierile pentru preselectie, urmând ca la mijlocului lunii iunie sa fie anuntate trupele intrate în competitie. Invitatii pentru a participa la preselectie au primit trupe de liceu din orasele: Piatra Neamt, Brasov, Iasi, Arad, Timisoara, Bacau, Buftea, Craiova, Suceava, Braila, Botosani, Bucuresti, Alexandria, însa, pâna în iunie, lista ramâne deschisa.

Premiile pentru câstigatori vor fi oferite de catre Coca Cola. Printre partenerii proiectului Ideo Ideis se numara si hotelul Athenee Palace Hilton.

"Proiectul Ideo Ideis a început de la un vis, acela de a avea în Alexandria un teatru sau un cinematograf. Deoarece suntem elevi de liceu si nu avem cum sa construim nici teatru, nici cinematograf, am încercat împreuna cu colegii mei sa aducem pentru o saptamâna cultura la Alexandria. Ne bucuram ca membrii juriului au acceptat sa fie alaturi de noi la proiectul nostru de suflet", spune Andreea Bortun, directorul festivalului.

Ideo Ideis include trei sectiuni: competitia, atelierele de teatru si spectacolele de teatru profesionist, invitate în fiecare an.

Festivalul de teatru tânar este organizat de Asociatia culturala T.E.T.Alexandria, formata din tineri cu vârste cuprinse între 15 si 20 de ani. Acest eveniment a fost creat pentru dezvoltarea sectorului cultural din Alexandria si Teleorman, reprezentând singura initiativa din aceasta arie, care a avut vreo finalitate vizibila. De asemenea, a deschis, prin lansarea sa, drumul altor asociatii non-profit care încearca o schimbare în acest sens.

La editia anterioara au fost înscrise 45 de trupe din toate regiunile tarii (dintre care 11 selectionate) si aproximativ 120 de participanti.

Lansarea candidaturii secretarului general al PDL, Vasile Blaga, la Primaria Generala a Municipiului Bucuresti

08-04-2008

Secretarul general al PDL, Vasile Blaga (S), se pregateste sa tina un discurs cu ocazia lansarii candidaturii sale la Primaria Generala a Municipiului Bucuresti, sustinut de regizorul Ducu Darie (C) si de actorul Marcel Iures (S), in Parcul Titanii din Bucuresti, marti, 8 aprilie 2008.

Source: Mediafax.ro

Vasile Blaga e bucurestean de doar 27 de zile

08-04-2008

Candidatul PD-L la Primaria Capitalei s-a declarat ieri, la lansare, bucurestean prin adoptie. Ce n-a spus Vasile Blaga este ca el are buletin de Bucuresti din 13 martie 2008.

Vasile Blaga si sustinatorii sai la Primaria Capitalei: Ducu Darie, Marcel Iures, Liviu Negoita si Sorin Ionita

"Iubesc Bucurestiul! Sint bucurestean prin adoptie". Este marturisirea facuta de Vasile Blaga ieri, cu ocazia lansarii sale oficiale in cursa pentru Primaria Capitalei. Nu stim cit de mult iubeste Blaga Bucurestiul si poate nu vom afla niciodata.

Ce stim sigur este ca liderul PD-L iubeste Bihorul, zona in care s-a nascut si in care a locuit in cea mai mare parte a celor 52 de ani ai sai. Potrivit datelor de la Evidenta Populatiei, Vasile Blaga detine buletin de Bucuresti abia din 13 martie 2008, adica de doar 27 de zile. Pina la aceasta data, Vasile Blaga a detinut buletin de Oradea.

Blaga a cumparat in luna ianuarie o locuinta de lux in Bucuresti

Source: Cotidianul.ro

Camera de hotel" - Teatrul Odeon, Despre destine ciudate...

07-04-2008

Din nou, un spectacol de Alexandru Dabija, de asta data o trilogie, un scenariu de Barry Gifford despre destinele tragice ale unor oameni ciudati. Este un spectacol simplist si uneori confuz pentru ca un scenariu de film e greu de adaptat conventiilor teatrale.

In ultima vreme, regizorul Alexandru Dabija a uimit prin trei spectacole de exceptie, "Block Bach", "Ionesco - Cinci piese scurte" la Teatrul Odeon si "Capra sau Cine e Sylvia?"la Teatrul Act. Vrand sa continue dezvoltarea stilului aplicat spectacolului "Ionesco - Cinci piese scurte", a ales acum trei texte cu intamplari dramatice intre care singura legatura este o camera de hotel si un receptioner. Legatura functionala din piesele lui Ionesco nu exista, pentru ca textele americanului Barry Gifford fac parte dintr-un scenariu de film. Colaboratorul sau, regizorul David Lynch l-a comandat dar nu l-a mai fructificat intr-o productie cinematografica. "Camera de hotel" prin scriere demonstreaza rigorile scenariului de film, greu adaptabile conventiilor teatrale, iar regizorul Alexandru Dabija a incercat sa depaseasca acest obstacol. A lasat sa curga fluent povestea misterioasa a unor oameni, marcati de un trecut tenebros, incarcat de esecuri tragice pe care incearca sa le tainuiasca. In trecutul lor un rol important il are un copil. In "smecherii", Boca invoca dramatic copilaria, in "Pana de curent", Diane este marcata psihic de pierderea copilului, iar in "Doamna Kashfi", Charlie este un copil neglijat de mama care are probleme psihice. In ciuda interpretarii remarcabile a unor personaje, spectacolul este insa, tern, uneori plictisitor si haotic in transmiterea mesajului subtil al scrierii. Scenografia conceputa de Alexandru Dabija si Laura Paraschiv pare o incropeala din diverse elemente de decor ce ar sugera receptia si camera de hotel in care locatarii isi vor destainui nefericirile. Spectacolul nu are atmosfera tensionata solicitata de scenariul filmului pe care si-l doreau Barry Giffort si David Lynch, imposibil de realizat pe o scena de teatru "clasica". Trilogia jucata intr-un spatiu neconventional poate isi gasea mai usor modul de transmitere a atmosferei tensionate specifica scrierii. Inconvenientele "scenei clasice", in acest caz, se fac evidente mai ales in "Pana de curent", unde panica intreruperii luminii nu se transmite, spatiul este doar exagerat intunecat si chipurile actorilor abia se disting.

Distributia o are in centru pe Antoaneta Zaharia careia pare a i se fi dedicat acest spectacol. Actrita are astfel prilejul de a intrupa trei tipologii deosebite. In "smecherii" este Dariene, o prostituata. Cu rafinament actrita se fereste de orice vulgaritate, si Dariene a sa traieste intens momentele dramatice ale descoperirii ca e posibil a fi ucisa de Boca. In "Pana de curent" devine o femeie sensibila, grav marcata de pierderea cu ani in urma a copilului. De la frivolitatea prostituatei, trece surprinzator la zbuciumul interior ce o macina pe nefericita femeie, ca apoi in "Doamna Kashfi", Antoaneta Zaharia sa fie de nerecunoscut in mama superficiala, ignoranta fata de dizabilitatile fiicei, dornica sa afle doar de la ghicitoare unde i-a lasat bunica averea. In acest maraton ce ii solicita transformari pentru cele trei personaje, Antoaneta Zaharia realizeaza o apreciabila performanta actoriceasca. In "smecherii" il intalnim in Boca pe Marcel Iures intr-o compozitie abil sugerata de actor. Boca este barbatul cu trairi contorsionate care isi aduce in camera o prostituata, si caruia i se alatura Louis, ce poate fi in nebunia sa o himera ori un alter ego. Marcel Iures puncteaza trairile interioare ale ciudatului sau personaj, iar Mircea Constantinescu deseneaza in esenta profilul misteriosului Louis. In "Pana de curent", Pavel Bartos va fi sotul Dianei, ce isi doreste revenirea la normalitate a acesteia. Actorul descifreaza credibil relatiile incarcate emotional dintre cei doi. Excelenta este Dorina Lazar in bunica reinviata ce vine sa-i destainuie nepoatei secretele sale, in secventa "Doamna Kashfi". Optimismul, vitalitatea si umorul straniului personaj sunt nuantat subliniate in jocul actritei. Cu mult firesc reda Paula Niculita personajul copilei, Charlie cea maladiva. Contributii deosebite in aceasta ultima parte a trilogiei mai au Liana Margineanu in doamna Kashfi, ghicitoarea pitica si Mircea Constantinescu in domnul De Witt. In toate cele trei secvente ale scenariului intervine receptionerul. Mugur Arvunescu reda dibaci implicarea comentatorului discret, din umbra, al situatiilor iesite din comun ce se petrec in hotel.

"Camera de hotel" se vrea un spectacol emotionant despre tragediile din trecut ale unor indivizi ajunsi in pragul dementei, dar, in ciuda eforturilor actorilor de a da vana dramatica personajelor, vizualizarea teatrala a scenariului nu are consistenta, atmosfera este confuza.

Source: Romania Liberia

Marcel Iures joaca alaturi de Freeman si Banderas

05-04-2008

Source: InfoPortal.ro

Trei drame într-o singura camera de hotel

06-04-2008

Source: Adverul.ro