| |
|
|
|
|
| |
|
Iures, rol de referinta sub bagheta lui Ciulei
|
|
|
| |
|
23-06-2005 |
|
|
| |
|
|
|
|
| |
|
 |
|
|
| |
|
|
|
|
| |
|
Dupa nesfarsita explozie de aplauze de la premiera si dupa emotionarea vizibila pe care a produs-o asupra publicului, Marcel Iures are toate sansele sa-si inscrie in palmares un nou rol memorabil: cel mai pur personaj pirandellian, Henric al IV-lea, un descendent al lui Hamlet dominat insa de constientizarea conditiei sale absurde. Montarea piesei Henric al IV-lea, de un minimalism si o acuratete de mare maestru realizata pe scena Bulandrei de Liviu Ciulei, restituie teatrului, prin absenta muzicii si prioritatea acordata interpretilor, esenta sa ultima: magia cuvantului si a jocului actoricesc pur, totul sub semnul unei expresivitati dramatice absolute a protagonistului Marcel Iures. Pentru generatiile mai tinere, intalnirea Iures-Ciulei poate parea o strangere de mana a doi monstri sacri ai teatrului romanesc, insa cei doi artisti au deja o istorie a unei colaborari memorabile, pe aceeasi scena Bulandra: “Visul unei nopti de vara“ si mai recentul “Hamlet“. Indragostit de Pirandello, a carui piesa, “Sase personaje in cautarea unui autor“, a montat-o acum cateva luni, Ciulei a simtit nevoia de a se apleca si asupra acestui Henric al IV-lea tragic si absurd simultan, caci, spre deosebire de Hamlet, el alege masca nebuniei si a refugiului intr-un personaj ireal nu pentru a demasca, ci din prea multa constientizare si luciditate a felului in care traim numai cu o parte din noi, cea lipsita de adevar. Masca lui Henric este doar o fatada a sa pentru a clama cu tragica luciditate ca adevaratul sau eu nu se mai regaseste printre contemporanii sai. In interpretarea lui Iures, care, cu o mimica si o expresivitate scenica covarsitoare, isi dozeaza ca un vrajitor miile de nuante ale dramei constiintei de a fi fost tradat si de a nu mai avea rost sa revina printre semeni, Henric al IV-lea este motorul care dinamizeaza intreaga distributie, dintre care Camelia Maxim, in rolul marchizei, si Razvan Vasilescu, in cel al rivalului sau, baronul Belcredi, sunt mult sub nivelul la care Iures ridica spectacolul, in comparatie cu care par putin rigizi si manieristi. In alte roluri, Cornel Scripcaru, Valentin Popescu si Serban Pavlu fac o figura buna, spre deosebire de recent-premiata cu Trofeul Uniter Andreea Bibiri, foarte stearsa in rolul Fridei, ca sa nu mai vorbim de cei patru slujitori ai lui Henric, interpretati de actori din cea mai tanara generatie (care te fac sa te intrebi siderat: oare ce se intampla cu tinerii actori, ii forteaza cineva sa incerce o meserie care e, fundamental, vocatie?).
Henric IV, judecatorul si calaul
“Henric al IV-lea este in mod cert personajul cel mai celebru creat de Luigi Pirandello, prototipul cel mai pur al pirandellismului, cel care se incarcereaza singur in fictiune, care se condamna la masca permanenta a separarii de oameni. In nebunia fictiva si reala, absurditatea vietii este purtata la limite extreme, demonstrand facultatea exceptionala a omului de a fi propriul judecator si calau, propriul demiurg, creator al unui univers singular pe care doar el il doreste si il poate intelege“, spunea criticul si istoricul literar Alexandru Balaci despre acest personaj de neuitat al dramaturgiei universale, inrudit cu Hamlet, dar si cu eroul lucid-existentialist |
|
|
| |
|
Source: Harghita.einformatii.ro |
|
|
| |
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
| |
|
Marcel Iures si Liviu Ciulei fac echipa la Teatrul Bulandra |
|
|
| |
|
11-06-2005 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Dupa "Sase personaje in cautarea unui autor", regizorul Liviu Ciulei a
montat la Teatrul Bulandra un nou spectacol Pirandello, "Henric al
IV-lea", ce va avea premiera oficiala in 15 si 16 iunie.
Rolul titular este interpretat de Marcel Iures,
ceilalti actori din distributie fiind Camelia Maxim, Razvan Vasilescu,
Cornel Scripcaru, Andreea Bibiri, Valentin Popescu, Mihai
Verbitchi/Alin Olteanu, Gheorghe Ifrim, Serban Pavlu, Emanuel
Parvu/Catalin Fartaes.
Henric al IV-lea este prototipul pur al pirandellismului, cel care se
incarcereaza singur in fictiune, care se condamna la masca permanenta a
separarii de oameni. Potrivit producatorului spectacolului, acesta
ilustreaza cum, "in nebunia fictiva si reala, absurditatea vietii este
purtata la limite extreme". Iese astfel in evidenta "facultatea
exceptionala a omului de a fi propriul judecator si calau, propriul
demiurg, creator al unui univers singular pe care doar el il doreste si
il poate intelege".
Decorurile spectacolului de la Sala Izvor sunt realizate de arhitectul
Octavian Neculai, iar costumele de Maria Miu. La precedentul spectacol
montat la Bulandra in aceasta stagiune, Liviu Ciulei concepuse el
insusi decorul. Lucrase, totodata, cu mari actori precum Victor
Rebengiuc, Maia Morgenstern, Andreea Bibiri si Ion Caramitru. |
|
|
| |
|
Source: Curieral National |
|
|
| |
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|

|